Locul mai puțin cunoscut unde se desfășurau întrunirile secrete pentru Mica Unire. Este bijuterie arhitecturală a Bucureștiului
Casa Bosianu, situată pe strada Cuțitul de Argint, în apropierea Parcului Carol, este una dintre comorile ascunse ale Bucureștiului.

Mai mult decât o capodoperă a arhitecturii neogotice, această casă a fost martoră și participantă la un moment crucial din istoria României: pregătirea în secret a Micii Uniri din 1859.
Cine a fost Constantin Bosianu
Constantin Bosianu, născut pe 10 februarie 1815, a fost un jurist remarcabil și un om politic de seamă al secolului al XIX-lea. Cu o educație de excepție – licențiat în litere și doctor în drept la Sorbona – Bosianu a contribuit semnificativ la modernizarea legislației românești.
A fost primul decan al Facultății de Drept, judecător la Înalta Curte de Justiție și, pentru o scurtă perioadă, Prim Ministru.
Un militant înfocat pentru Unirea Principatelor, Bosianu a fost unul dintre liderii din umbră ai mișcării unioniste, scrie jurnalista Dana Glonț pe blogul ei.
Chiar și după venirea la putere a Regelui Carol I, Bosianu a continuat să fie respectat și admirat, rămânând o figură marcantă a epocii.
Legătura dintre Casa Bosianu și Mica Unire
Casa Bosianu, construită în 1853 pe Dealul Filaretului, a fost mai mult decât o reședință impunătoare. Potrivit unor mărturii istorice și legende, aceasta a fost un loc de întâlnire secretă pentru unioniștii care puneau la cale alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate.
Un document al academicianului Gheorghe Demetrescu, citat în lucrarea cercetătoarei Magda Stavinschi, dezvăluie că în această casă s-au ținut „în taină multe dintre întrunirile” ce au dus la Unirea Principatelor.
Se spune că, în ziua alegerii, liderii mișcării au pornit chiar din Casa Bosianu pentru a manifesta energic sub ferestrele Divanului ad-hoc, impunând voința românilor.
Mai mult, legenda spune că Alexandru Ioan Cuza însuși ar fi fost găzduit în această casă înainte de alegerea sa din 24 ianuarie 1859. Turnul casei, obloanele robuste și corpul de arnăuți din jurul proprietății îi ofereau protecția necesară împotriva oricărui atentat care ar fi putut zădărnici planurile unioniștilor.
Arhitectura impresionantă a Casei Bosianu
Casa este atribuită arhitectului Luigi‑Ludovic Lipizer, cunoscut pentru pasiunea sa pentru stilul neogotic.
Turnul impozant al clădirii, orientat spre actualul Parc Carol, îi conferă o alură de castel și a servit drept punct de observație strategic.
În interior, detaliile păstrează spiritul epocii: ușile cu vitralii tricolore – simbol al libertății și al dorinței de unire – și obloanele interioare care protejau locul de priviri indiscrete. Deși mobilierul autentic nu s-a păstrat, o parte a fost reconstituită pe baza imaginilor vremii.
Destinul Casei Bosianu
După moartea lui Constantin Bosianu în 1882, casa a servit drept sediu al Institutului Meteorologic, ulterior fiind integrată în Observatorul Astronomic din București.
În prezent, Casa Bosianu găzduiește biblioteca Institutului Astronomic al Academiei Române.
De-a lungul timpului, clădirea a fost afectată de cutremurele din 1940 și 1977, însă a fost restaurată în 1992 sub coordonarea arhitectului Octav Dimitriu. Cu toate acestea, clădirea, cu o istorie de peste 160 de ani, necesită noi lucrări de consolidare pentru a-și păstra farmecul și rezistența.
O bijuterie arhitecturală inaccesibilă publicului
Deși reprezintă o comoară arhitecturală și istorică, Casa Bosianu nu este în mod obișnuit deschisă vizitatorilor. Totuși, importanța sa în contextul Micii Uniri rămâne un simbol al spiritului unionist care a schimbat soarta României.
Astfel, Casa Bosianu nu este doar un loc frumos, ci și un martor tăcut al curajului și determinării care au făcut posibilă Unirea Principatelor Române.