Moartea lui Beethoven, descoperire uimitoare după 200 de ani. O șuviță de păr schimbă istoria
La 200 de ani de la decesul său, ADN-ul din părul faimosului compozitor german Ludwig van Beethoven scoate la lumină detalii surprinzătoare. Ce au descoperit oamenii de știință?
Într-o zi din luna martie 1827, se stingea din viață Ludwig van Beethoven. Imobilizat la pat de mai multe luni, compozitorul german ar fi făcut icter, membrele și abdomenul erau umflate, iar fiecare respirație era o luptă pentru supraviețuire. La 200 de ani de la decesul său, o analiză AND a părului marelui artist a scos la iveală detalii neștiute.
În timp ce colaboratorii lui îi sortau bunurile personale, au descoperit un testament scris de Beethoven cu un sfert de secol mai devreme și în care le solicita fraților săi să facă publice detalii despre starea sa de sănătate.
În prezent, este cunoscut faptul că Beethoven, unul dintre cei mai importanți muzicieni din istorie, era surd funcțional. La aproape două secole de la decesul compozitorului, într-un mod pe care Beethoven nu l-ar fi crezut posibil, o echipă de cercetători a încercat să îi îndeplinească testamentul și au analizat ADN-ul din mostre autentificate de păr.
Beethoven, cauza pierderii auzului
„Scopul nostru principal a fost să facem lumină asupra problemelor de sănătate ale lui Beethoven, printre care, după cum se știe, se numără pierderea progresivă a auzului, care a început la mijlocul sau la sfârșitul anilor 20 și care a dus în cele din urmă la surditate”, a explicat biochimistul Johannes Krause de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania într-o declarație de presă în 2023, când au fost dezvăluite rezultatele, relatează observatornews.ro.
Nici măcar medicul său personal, Dr. Johann Adam Schmidt, nu a știut cauza principală a acestei pierderi de auz. Ceea ce a început ca un tinitus la 20 de ani a devenit treptat o toleranță redusă la sunete puternice și, în cele din urmă, surzenie, punând capăt carierei sale de artist.
Într-o scrisoare adresată fraților săi, Beethoven a recunoscut că era „iremediabil afectat”, până la punctul de a se gândi la sinucidere. Pierderea auzului nu a fost singurul lucru cu care compozitorul a trebuit să se confrunte. Se spune că a suferit de dureri abdominale severe și crize cronice de diaree. Cu șase ani înainte de moartea sa, a prezentat semne de boală hepatică, despre care se crede că a contribuit la moartea sa la vârsta relativ tânără de 56 de ani.
În 2007, o examinare medico-legală a unui fir de păr despre care se crede că ar fi fost al lui Beethoven a sugerat că otrăvirea cu plumb i-ar fi putut grăbi moartea, dacă nu cumva ar fi fost responsabilă în cele din urmă de simptomele care i-au curmat viața. Cu toate acestea, cel mai recent studiu, publicat în martie 2023, a dezvăluit că părul nu aparținea lui Beethoven, ci unei femei necunoscute, infirmând astfel această teorie.
Ce a provocat, de fapt, moartea lui Beethoven
Pare că moartea compozitorului a fost rezultatul unei infecții cu hepatita B, exacerbată de consumul de alcool și de numeroșii factori de risc pentru boli hepatice.
„Nu am reușit să găsim o cauză definitivă pentru surditatea lui Beethoven sau pentru problemele gastrointestinale", a declarat Krause. „Într-un fel, rămânem cu mai multe întrebări despre viața și moartea celebrului compozitor de muzică clasică. Unde a contractat hepatita? Cum a reușit o șuviță de păr de femeie să treacă drept a lui Beethoven timp de secole? Și ce se ascundea în spatele durerilor de stomac și a pierderii auzului? Având în vedere că echipa a fost inspirată de dorința lui Beethoven ca lumea să înțeleagă pierderea sa auditivă, este un rezultat nefericit. Deși a existat o surpriză îngropată printre genele sale”, a mai explicat Johannes Krause.
O investigație suplimentară a cromozomului Y din mostrele de păr, comparate cu cele ale rudelor moderne din partea paternă a lui Beethoven, ndică o neconcordanță. În esență, analiza cromozomului Y dezvăluie o neconcordanță, sugerând o paternitate extraconjugală în linia paternă a lui Beethoven, cu 7 generații înaintea nașterii sale.
Studiul a fost publicat în revista Current Biology.
