Numele Giurgiu, o minciună istorică? De unde vine, de fapt, denumirea județului
Giurgiu este astăzi un important județ din sudul României, dar numele și granițele sale au suferit numeroase schimbări de-a lungul timpului. Cu o vechime de peste 600 de ani, proveniența numelui judeţului este învăluită în mister.
Giurgiu, situat în sudul României, are o istorie fascinantă și complexă, reflectată în originea numelui său. Denumirea actuală ar proveni din perioada în care negustorii genovezi, în secolul al XIV-lea, au fondat un port pe malul Dunării. Aceștia au numit așezarea „San Giorgio” (Sfântul Gheorghe), în onoarea patronului spiritual al orașului lor natal, Genova. Această denumire a fost preluată și adaptată în limba română, devenind „Giurgiu” .
Muzeograful Mircea Alexa afirmă că nu există documente scrise care să ateste că numele Giurgiu ar avea legătură cu „San Giorgio”, considerând această teorie drept o speculație romantică, născută mai degrabă din imaginație decât din fapte istorice concrete.
O altă ipoteză face trimitere la un cioban pe nume Gheorghe, care ar fi păscut oile în acea zonă, însă această variantă este privită mai degrabă ca o simplă legendă populară, fără susținere istorică.
„Nu există nicio variantă documentară care să confirme faptul că Giurgiu a fost întemeiat de genovezi. Ideea a fost înaintată în secolul XIX. Negăsindu-se documente a fost mai comod să se aplece asupra legendelor”, susţine muzeograful Mircea Alexa, potrivit adevărul.ro
Muzeograful Mircea Alexa subliniază că denumirea actualului județ Giurgiu este rezultatul unei „forțări” realizate în perioada comunistă, fiind, în esență, o construcție administrativă artificială. Teritoriul pe care se află astăzi județul Giurgiu corespunde în mare parte fostului județ istoric Vlaşca.
„În anul 1981 când Giurgiu a redevenit reşedinţă de judeţ, comuniştii n-au vrut să revină la denumirea de Vlaşca, una logică. Au făcut asta ca să nu se revină la denumirea considerată burgheză. O tâmpenie”, afirmă muzeograful giurgiuvean.
De la Vlașca, la Giurgiu
Prima atestare documentară a cetății Giurgiu apare în anul 1395, în Codex Latinus Parisinus, sub forma „Zorio”. De-a lungul timpului, denumirea a trecut prin mai multe transformări fonetice până a ajuns la varianta cunoscută astăzi. Cetatea a fost construită de Mircea cel Bătrân și a avut un rol strategic pentru Țara Românească, fiind cucerită de otomani în 1420 și devenind un punct-cheie în conflictele româno-otomane pentru controlul Dunării.
Giurgiu a revenit sub administrația Țării Românești în 1829, după încheierea războiului ruso-turc prin Tratatul de la Adrianopol. Un an mai târziu, în 1830, reședința județului Vlaşca a fost mutată de la Găești la Giurgiu. Vlaşca, a cărei denumire provine din slavonă și înseamnă „Țara Vlahilor”, acoperea atunci nu doar actualul județ Giurgiu, ci și porțiuni din județele vecine: Teleorman, Dâmbovița, Ilfov și Călărași.
Județul Vlaşca a existat până în 1950, când regimul comunist a desființat județele și a introdus un nou sistem administrativ, bazat pe regiuni. Astfel, în urma reorganizării, Giurgiu a devenit raion și a fost inclus în regiunea București, alături de alte unități teritoriale.
O nouă reformă administrativă, impusă de Nicolae Ceaușescu în 1968, a adus din nou județele, însă într-o formă stabilită arbitrar. În acel moment, Giurgiu a fost reintegrat în județul Ilfov, pierzându-și statutul de reședință.
Abia în 1981, după destrămarea județului Ilfov și transformarea sa în Sector Agricol, Giurgiu a fost reînființat ca județ de sine stătător. În aceeași perioadă, a fost creat și județul Călărași, în urma divizării fostului județ Ialomița.
