Povestea fascinantă a casei în formă de pian din Cotroceni. Este unică în București, fiind considerată un cuib al dragostei și al muzicii

Casa în formă de pian, situată în Cotroceni, unul dintre cele mai vechi, aristocrate și fermecătoare cartiere din București, este o adevărată bijuterie arhitecturală și culturală. Povestea ei fascinantă este doar unul dintre motivele pentru care mulți iubesc acest loc. Cotroceniul este poate singurul cartier din lume ale cărui străzi poartă nume de medici, reflectând istoria sa strâns legată de Palatul Cotroceni și Facultatea de Medicină, care au atras în zonă personalități marcante din diverse domenii. O plimbare prin Cotroceni oferă șansa de a admira arhitectura deosebită, atmosfera burgheză și casele vechi acoperite de iederă, alături de pisicile aristocrate. Poveștile ascunse dincolo de zidurile fiecărei case sunt însă la fel de captivante.

Casa din Cotroceni în formă de pian. Foto: Dana Gont.
Casa din Cotroceni în formă de pian. Foto: Dana Gont.

O casă cu o formă unică în București

Una dintre primele locuințe construite în Cotroceni este casa în formă de pian. Aceasta are o fațadă arcuită spre două străzi, este galbenă, cu acoperișuri în pante întretăiate, baluștrii balconului rotunjit de la primul etaj, hornuri semețe și ziduri decorate cu stucaturi florale, acoperite duios de iederă. Profesorul Wolfgang Koch, actualul proprietar și urmaș al celor care au construit-o, a împărtășit cu generozitate secretele acestui loc special, făcând vizitatorii să se simtă ca într-un vis, scriu cei de la danagont.ro.

Povestea începe cu familiile ardelene Pipoș și Cionca, mutate în București. Ioan Cionca, străbunicul profesorului Koch pe linie maternă, s-a căsătorit cu Aurelia Cionca în 1887, iar în 1888, la 16 mai, s-a născut fiica lor, Aurelia Cionca. Ioan Cionca era profesor la Școala Evanghelică din București și a predat lecții particulare copiilor Regelui Ferdinand și ai Reginei Maria. Mama Aureliei era pasionată de muzică, iar la căsătoria lor, Ioan Cionca i-a dăruit un pian și o carte de bucate.

Talentul muzical al micuței Aurelia a fost descoperit de tatăl său, care i-a adus un profesor de pian, organistul Bisericii Evanghelice din București. La doar 5 ani, Aurelia a susținut un concert la Ateneul Român, fiind apreciată de Regina Elisabeta (Carmen Sylva), o susținătoare a culturii, care i-a schimbat destinul. La 12 ani, Aurelia Cionca a fost primită la Conservatorul din Leipzig, unde a studiat cu o bursă de la Spiru Haret, devenind o mare pianistă și profesoară la Conservatorul din București.

Casa Pipoș-Cionca, un cuib al muzicii și al dragostei

În viața Aureliei Cionca a apărut Horia Pipoș, un inginer și economist cu studii la Viena și iubitor de muzică clasică. După ce s-au cunoscut la un concert al lui Mihail Jora și s-au întâlnit la diverse serate, Horia i-a spus Aureliei că se vor căsători, iar ceea ce a fost spus, s-a împlinit. Cuplul locuia inițial într-un apartament pe strada Berzei, dar Horia a dorit să-i îndeplinească soției dorința de a avea o casă cu un salon de muzică. În 1929, cei doi s-au mutat în casa din Cotroceni, construită de întreprinderea lui Tiberiu Eremia și proiectată de arhitectul Victor Ștefănescu.

O casă cu o formă unică

Privită din stradă, casa pare obișnuită, construită în stil modernist cu influențe art deco, foarte frumoasă, acoperită de iederă, cu subsol, parter și etaj. Forma de pian a casei a fost descoperită în timpul întocmirii actelor de cadastru. Se pare că însuși Horia Pipoș a cerut ca această casă, dăruită soției sale, să imite forma unui pian și să conțină ornamente florale și muzicale.

Stucaturile delicate de pe casă înfățișează jerbe de flori, gardul are decoruri în formă de lire și note muzicale, iar ușa principală, din fier forjat negru, este influențată de stilul art deco. Câteva scări din lemn de stejar duc spre încăperile minunate ale casei, unde Salonul de Muzică rămâne sufletul acesteia. Aici, Aurelia Cionca a susținut concerte pentru Familia Regală și prieteni apropiați.

Salonul de Muzică, inima casei

Salonul de Muzică, construit special pentru Aurelia Cionca, a fost locul unde aceasta își petrecea cea mai mare parte a timpului, fiind dotat cu o acustică perfectă și adăpostind trei piane. După moartea soțului său, din cauza dificultăților financiare, Aurelia a fost nevoită să vândă două dintre ele. Astăzi, a rămas doar un pian la care încă se organizează serate muzicale pentru un cerc restrâns de prieteni.

O casă cu amintiri neprețuite

Casa Pipoș-Cionca a avut șansa să nu fie naționalizată în perioada comunistă datorită premiului de stat câștigat de Aurelia Cionca în 1959, ceea ce i-a permis să-și păstreze casa. Fotografii de familie și tablouri pictate cu dedicație acoperă pereții plini de muzică și istorie, amintindu-ne de vremurile în care nume mari precum George Enescu, Bella Bartok, Arthur Rubinstein, Cella Delavrancea, Enrico Mainardi, Ion Voicu și Mihai Constantinescu erau prezenți în anturajul cuplului.

După o vizită de trei ore în compania profesorului Koch, printre tablourile cu regine și recitaluri grandioase, lângă un pian la care a cântat însuși Enescu, pleci cu melancolie și entuziasm. Casa Pipoș-Cionca rămâne unică în București, prin construcție, arhitectură, mesaj, simboluri, istorie, iubire și muzică. Actualul proprietar are grijă ca muzica și istoria să continue să vorbească, păstrând vie memoria celor de odinioară.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Tom Parker Bowles cu Printul William si Printul Harry la nunta lui Charles cu Camilla   profimedia 0218936184 jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
ferma dacilor jpg
Doctor medic pacient consultatie FOTO Shutterstock jpg
Județul Galați, grav afectat de inundații FOTO: CJ Galați
eclipsa pixabay jpg
borsec jpg
american venit prima data in romania jpg
dani vancu buncar instagram jpg
Ofițeri români, înainte de Primul Război Mondial (© Library of Congress)
image
actualitate.net
image
actualitate.net