Motivul pentru care rușii au proiectat un oraș din România. L-au construit în numai 4 ani
Puțini cunosc povestea orașului Ștei din județul Bihor, un loc cu o istorie spectaculoasă, care în urmă cu 72 de ani nici măcar nu exista pe hartă. În locul orașului se afla doar un mic sat cu aproximativ 200 de locuitori, dar totul s-a schimbat radical în perioada 1952 - 1956, când autoritățile sovietice au decis să exploateze uraniul din mina Băița, aflată în apropiere.
Orașul românesc proiectat la Moscova
Planurile pentru transformarea satului în oraș au fost realizate de un arhitect din Moscova, iar proiectul a fost implementat rapid, sub supravegherea sovieticilor. În doar patru ani, între 1952 și 1956, satul liniștit a fost transformat într-un oraș cu 25.000 de locuitori, dotat cu infrastructură modernă pentru acea vreme.
Un moment memorabil pentru săteni a fost venirea masivă a rușilor, care au ajuns cu trenuri încărcate de muncitori și materiale de construcție. Potrivit martorilor, sătenii au fost uluiți de numărul mare de persoane și de viteza cu care au început să construiască. „A venit rușii cât frunza și iarba. Au coborât din tren și au început să descarce scânduri și materiale de construcție”, povestește un locuitor care a trăit acele momente.
Exploatarea uraniului a durat aproximativ 10 ani
În doar câțiva ani, au fost construite zeci de blocuri, barăci, un palat administrativ, cinematografe, ringuri de dans, școli, o bază sportivă, restaurante și magazine. Orașul Ștei a devenit un centru urban important, legat strâns de exploatarea intensivă a uraniului din mina Băița, una dintre cele mai importante surse de uraniu pentru Uniunea Sovietică.
Exploatarea uraniului a durat aproximativ 10 ani, timp în care au fost extrase aproximativ 300.000 de tone de uraniu, transportate către URSS ca parte a „despăgubirilor de război” impuse României după al Doilea Război Mondial. După ce sovieticii au considerat că datoria a fost achitată, au părăsit zona, lăsând în urmă un oraș în plină dezvoltare.
Chiar dacă orașul și-a pierdut treptat importanța odată cu închiderea minei de uraniu după Revoluție, istoria sa rămâne un exemplu fascinant al modului în care interesele geopolitice și economice pot transforma radical un loc. La sfârșitul anilor ’70, Ilie Verdeț, premierul României de atunci, sublinia importanța resurselor de uraniu din Ștei, afirmând că „dacă am fi vândut uraniul de la Ștei, România ar fi avut șoselele pavate cu dolari”.
După închiderea minei, orașul Ștei a intrat într-un declin economic.
