Povestea incredibilă a primei femei medic din România. A învins sistemul și prejudecata „locul femeii e la cratiță”
Prima femeie medic din România s-a numit Maria Cuțarida-Crătunescu și a trăit în secolul al XIX-lea. Din cauza prejudecăților vremii, nu a fost primită să lucreze ca medic în Spitalul Brâncoveanu, care era de stat, motiv pentru care și-a deschis o clinică particulară.
Una dintre primele militante pentru drepturile femeilor din România și o vedetă pe plan internațional, Maria Cuțarida-Crătunescu a învins sistemul vremii, care o obliga să fie casnică.
Maria Cuțarida-Crătunescu a studiat în străinătate
Maria Cuțarida-Crătunescu s-a născut la 10 februarie 1857, la Călărași. A făcut primii ani de liceu la Școala Centrală din București și apoi le-a continuat la Zurich. În anul 1877 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Zurich.
Dar, pentru că nu înțelegea limba, a preferat să se transfere la Universitatea din Montpellier, unde și-a susținut teza de licență în limba franceză.
Rezidențiatul și doctoratul și le-a dat la Paris. A ajuns doctor în medicină în 1884, cu teza „Despre hidroreea și valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin“.
Activitatea sa din străinătate a fost urmărită în România. Când își făcea stagiul la Paris, ziarul „Românul” vorbea despre ea elogios în articolul „O româncă, doctor în medicină”. Tot atunci a venit și în România pentru a obține dreptul de liberă practică și a-și echivala diploma din străinătate. A trecut examenul cu calificativul „Magna cum laude”.
Nu a putut să se angajeze în România
Maria Cuțarida-Crătunescu a vrut să se angajeze la Spitalul Brâncoveanu pe un post de medic secundar la secția „Boli ale Femeilor”. A fost respinsă de conducere, fără să i se dea vreo explicație. În locul postului de doctor cerut, i s-a oferit un post de profesoară de igienă.
Apoi, în 1885, ea a reușit să ocupe un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din București. Aici acorda consultații gratuite. A susținut concurs pentru a obține gradul de medic primar ginecolog, dar nu a reușit să promoveze.
Întâi, Maria Cuțarida-Crătunescu a devenit șef al catedrei de igienă de la Azilul „Elena Doamna”, și mai târziu șeful secției de ginecologie de la Filantropia. Și-a dat demisia în 1894, după ce a intrat în conflict cu Eforia Spitalelor.
Instituția schimbase numele secției din ginecologie în chirurgie ginecologică. A protestat și, pentru că demersul ei nu a avut succes, a preferat să demisioneze.
A ajutat mereu copiii săraci
Pentru că mereu a vrut să ajute copii sărmani, în 1897, a înființat Societatea Materna. Doi ani mai târziu, a organizat prima creșă, la Fabrica de Tutun din București. Aici asigura consultații pentru 2000 de muncitoare, în perioada 1885 - 1898.
Tot în acea perioadă, în 1900, ea vorbea, la Paris, la Congresul acțiunilor feministe, unde a prezentat lucrarea „Munca femeii în România“. A reușit să alcătuiască o statistică a femeilor care au putut să promoveze intelectual.
„Numărul ce rezultă din titlurile academice acordate celor 825 de fete în decurs de 26 de ani vorbește îndeajuns în favoarea activității noastre intelectuale. Într-adevăr, din 1875, de la promovarea primei fete cu bacalaureat în România, numărul lor s-a ridicat până la 432 bacalaureate, 40 licențiate în Litere și 21 licențiate în Științe, 12 doctorese în Medicină…, o doctoreasă în Drept de la Facultatea din Paris, și o licențiată în Drept, 319 profesoare de școală secundară de fete și 2 licențiate în Farmacie. Dacă la acest număr se adaugă cel al artistelor noastre și al femeilor de litere fără titlu, acesta va fi destul de elocvent pentru a arăta cât de mare este la românce elanul entuziasmului pentru munca intelectuală”, prezenta Maria Cuțarida-Crătunescu.
A mai oferit discusuri și la congresele de la Bruxelles (1907) și Copenhaga (1910), unde a prezentat acțiunile inițiate de medicina românească împotriva mortalității infantile și un studiu asupra crețelor din România.
În timpul Primului Război Mondial a fost mobilizată la Institutul și internatul Evanghelic lucrând cu Regina Maria.
Din cauza problemelor de sănătate, după război, Maria Cuțarida-Crătunescu s-a retras din activitatea medico-socială. S-a stins din viață la vârsta de doar 62 de ani, scrie historia.
