Prima femeie avocat din România. A luptat pentru drepturile şi emanciparea femeilor
A fost o femeie remarcabilă, care a luptat pentru drepturile femeilor și pentru emanciparea lor civilă și politică, însă nu mulți sunt cei care i-au auzit numele. Ella Negruzzi a fost, de asemenea, o scriitoare și o publicistă prolifică, care a contribuit la dezbaterea publică și la mișcarea feministă din țară. Iată povestea primei femei avocat din România.
Născută pe data de 9 septembrie 1876, Ella Negruzzi, nepoata lui Costache Negruzzi, a fost fiica scriitorului și omului politic ieșean Leon C. Negruzzi (1840-1890) și sora mai mică a generalului Mihai Negruzzi (1873-1958). Unchiul ei, Iacob Negruzzi, a fost scriitor și președinte al Academiei Române, cel care a fondat Societatea „Junimea“ și cel care s-a ocupat de educația ei după decesul tatălui.
A urmat şcoala primară şi liceul la Iaşi şi s-a înscris la Facultatea de Drept, o instituţie frecventată la vremea respectivă exclusiv de bărbaţi. În 1914, cu un an înainte de absolvirea studiilor, în anul 1914, a depus cerere pentru a fi admisă în Baroul Iaşi, însă a fost respinsă că motiv că, fiind femeie, nu avea drept de vot, iar ca avocat ar fi trebuit să aibă acest vot.
Şi-a finalizat studiile şi a depus alte două cereri pentru admiterea în barou. Toate solicitările i-au fost respinse pe acelaşi motiv: era femeie. Ea a luptat timp de aproape șase ani pentru a căuta dreptate în instanță și pentru a obține dreptul de a practica avocatura.
Cazul ei a ținut prima pagină a ziarelor de la acea vreme. Decizia de respingere a cererilor a provocat o controversă intensă în societatea românească și în presă. Părerile au fost împărțite în „Cazul d-nei Ella Negruzzi”. Unii au susținut dreptul ei de a pleda, în timp ce alții s-au opus.
A devenit prima femeie avocat din România
„Curtea de Casaţie secţia I a respins recursul doamnei Ella Negruzzi contra deciziei Curţii de Apel de la Iaşi care anulase înscrierea sa în baroul local.Vasăzică bărbaţii sunt politicoşi şi galanţi cu damele numai în tramvai, unde le cedează locurile lor pe bancă cu plăcere (şi încă ş’atunci când ele sunt tinere şi nostime!) sau prin saloane, unde nici un reprezentant al sexului mustăcios n-ar comite crima de-a ieşi pe uşă înaintea unei cuconiţe (ah, pardon… après vous madame!); dar când e vorba să recunoaştem meritele unei femei, dreptul ei elementar de a’şi întrebuinţa şi valorifica în lupta vieţei talentul, cultura, munca, spre a se putea hrăni şi a fi în acelaşi timp folositoare societăţii, atunci noi bărbaţii îi opunem un non possumus absolut. Şi, mă rog, pentru ce?”, scria Furnica din 13 februarie 1914, relatează adevărul.ro.
După ani lungi de procese, a devenit prima femeie avocat din România, acceptată în barou. Astfel, Ella Negruzzi a rămas în istorie drept prima femeie avocat din țară. Este o femeie care a schimbat istoria în domeniul avocaturii. Luptătoare pentru drepturile și emanciparea femeii, a fost o pionieră într-un domeniu în care femeile erau interzise în secolul trecut.
A lucrat, pentru început, ca avocat în Baroul Covurlui din judeţul Galași, iar din 1919, s-a mutat în Capitală. Deşi îşi câştigase în instanţă dreptul de a pleda la bară alături de bărbaţi, Ella Negruzzi a continuat să se lupte cu mentalităţile şi prejudecăţile vremii. Așadar, victimă a descriminării, ea a devenit o luptătoare pentru drepturile şi emanciparea femeilor din România. A strâns în jurul ei femei care luptau pentru aceeaşi cauză. Împreună cu Maria Baiulescu şi Elena Meissner, două intelectuale ale vremii, a pus bazele Asociaţiei „Emanciparea femeii”.
A înființat asociații în sprijinul femeilor
În 1936, tot în sprijinul femeilor a înfiinţat asociaţia „Frontul feminin”, menită să ajute la implicarea femeilor în acţiunile pentru apărarea drepturilor lor economice, politice şi sociale.
„Cine nu cunoaşte acest nume? Îndrăzneala de a pătrunde în avocatură, într-o vreme când femeia era încercuită de graniţe trasate de prejudecăţi, stârnea comentarii răutăcioase pe toate buzele. Lupta care a dus la izbândă a fost dârză. Un suflet mare se afirma, croind o largă pârtie pentru cele care vor urma”, scria „Ilustraţiunea română” din februarie 1933.
Ella Negruzzi a fost, de asemenea, o deschizătoare de drumuri pentru femei şi în ceea ce priveşte implicarea reprezentantelor sexului frumos în politică. Împreună cu alte militante pentru emanciparea femeii, a trimis în 1917 o scrisoare Parlamentului României în care cerea drepturi politice pentru femei. Dreptul la vot şi dreptul de a candida pentru femei au fost idealurile Ellei Negruzzi. „Pentru că femeile muncesc, pentru că plătesc impozite, pentru că este nedrept ca într-o ţară democratică, unde toţi cetăţenii iau parte la alegerea guvernului, femeile să nu exercite acest drept”, a fost răspunsul acesteia la întrebarea „Pentru ce femeia cere dreptul de vot?“.
Ella Negruzzi s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc în 19129 și a candidat, fiind aleasă consilier local în Bucureşti. Activitatea politică desfăşurată a stat tot sub semnul luptei pentru emanciparea femeii. După o viaţă pusă în slujba semenelor sale şi multe bătălii câştigate care au deschis drumuri, Ella Negruzii s-a stins din viață pe 19 decembrie 1948.
