Primul circ profesionist din România, dat uitării. Ce s-a întâmplat cu ultimul proprietar
Pe timpuri, nenumărate persoane treceau pragul Circului Sidoli, primul circ profesionist din România. A devenit cunoscut tuturor la vremea respectivă datorită numerelor sale impresionante, fiind, de asemenea, una dintre puținele surse de divertisment din București. De fapt, era cunoscut de locuitorii din întregul vechi regat. Ce s-a întâmplat cu ultimul proprietar și de ce a dispărut definitiv Circul Sidoli din viața bucureștenilor?
Circul Sidoli, a cărui glorie a fost grozavă cu ceva timp în urmă, purta titlul „Circul regal român”, singurul care a avut permisiunea să poarte acest titlu. Primul circ profesionist din România și-a început istoria în 1874, sub conducerea italianului Theodor Sidoli, cunoscut de toată lumea la acea vreme pentru impresionantele sale spectacole de călărie și echitație. Inițial, clădirea circului a fost construită pe locul actualului Hotel Cișmigiu, dar în 1887 a fost distrusă aproape în totalitate într-un incendiu de proporții.
Un an mai târziu, noua clădire a fost ridicată la intersecția dintre strada Poliției și strada Sapienței. Datorită succesului său, în 1889, Theodor Sidoli a înființat un alt circ similar celui din Capitală și la Iași.
După decesul lui Theodor din 1891, afacerea a trecut sub conducerea fraților Cezar și Franzini Sidoli. Cezar Sidoli, director principal, prezenta caii în arenă, făcea înaltă şcoală de călărie şi era, în acelaşi timp, un neîntrecut jokeu. Sprinteneala şi figurile sale îndrăzneţe îl făcuseră popular în tot Bucureştiul. Soţia sa, se spune o veritabilă baronesă de Wahlberg, prezenta şi ea cai în arenă, făcând înaltă şcoală de călărie. Iar Franzini Sidoli, care era tras ca prin inel, era un jongleur vioi, executând vesel şi cu antren toate figurile sale numai pe cal.
„E pustiu oraşul fără circ. Întunecat, ca o viaţă fără copilărie”
„Cezar Sidoli, fiul cel mai mare al lui Theodor Sidoli, făcea pe jockeul și era neîntrecut în figurile grele şi primejdioase; Franzini Sidoli, al doilea fiu, jongler de forţă, uimea lumea când ajungea la figura cu cele trei revolvere pe care le azvârlea în sus, la o distanţă mare, le prindea pe toate în mâini şi trăgea focurile deodată la toate trei”, notează Casa Filipescu Cesianu, pe pagina de Facebook a Muzeului.
Regele Carol I și Regina Elisabeta erau des oaspeți la spectacolele din Circul Sidoli, unde li se amenajase o lojă specială. Aici au avut loc numeroase spectacole în beneficiul Vetrei Luminoase. Regina Maria a fost și ea prezentă la Circul Sidoli cu ocazia unui spectacol organizat în sprijinul Societății pentru Protecția Animalelor. De asemenea, este de menționat că în acest loc au avut loc și numeroase adunări publice cu caracter politic.
Din păcate, odată cu moartea lui Cezar, fratele său se retrage ușor, iar activitatea circului ajunge să se oprească în 1930, ulterior clădirea ajunge să dăinuiască doar până în vara lui 1933, moment în care a fost demolată.
„Circul Sidoli de a cărui existenţă se legau primele bucurii spectaculare ale copilăriei multora dintre bucureşteni, dispare. (…) Bătrânul circ acum se duce, îngropând cu el numele aceluia care şi-a plimbat celebritatea spectacolului pe tot cuprinsul ţării. Bucureştenii vor rămâne fără circ. Nu mai reprezenta nimic şandramaua de pe strada Poliţiei în angrenajul artistic al Capitalei, dar parcă, oricum, e prea trist un oraş fără circ. Nu vi se pare? Nu, desigur că nu, fiindcă veţi spune că avem o sută de arene sportive, de cinematografe, de piscine, de teatre, de cabareturi. Şi totuşi, e pustiu oraşul fără circ. Întunecat, ca o viaţă fără copilărie”, scria un jurnalist al ziarul „Dimineața” despre sfârșitul a aceea ce a fost Circul Sidoli.
