Secretul ascuns timp de 60 de ani într-o comoară din Spania. Două obiecte vechi de 3.400 de ani au o origine neașteptată

O descoperire arheologică făcută în urmă cu mai bine de șase decenii în Spania capătă o nouă semnificație după ce cercetătorii au reușit să dezlege misterul a două obiecte vechi de aproximativ 3.400 de ani. Ascunse printre zeci de piese prețioase din aur, acestea ar fi fost realizate dintr-un material rar în acea perioadă: fier provenit dintr-un meteorit. Rezultatele analizelor oferă indicii importante despre tehnologiile și legăturile comerciale ale comunităților din Epoca Bronzului.

Secretul ascuns timp de 60 de ani într-o comoară din Spania. Foto: Profimedia

Comoara din Spania care a ascuns un mister timp de peste 60 de ani

Tezaurul de la Villena a fost descoperit în 1963, în apropierea localității Villena, din provincia Alicante, de o echipă de arheologi coordonată de José María Soler. Considerată una dintre cele mai importante descoperiri de obiecte din aur din Europa preistorică, comoara este păstrată în prezent la Muzeul Arheologic din Villena.

Colecția cuprinde 66 de piese, cele mai multe realizate din aur, alături de obiecte din argint, chihlimbar și fier. Deși atenția s-a concentrat mult timp asupra bogăției tezaurului, două artefacte cu aspect neobișnuit au ridicat întrebări încă de la momentul descoperirii.

Este vorba despre o brățară masivă și o sferă metalică goală în interior, care ar fi fost acoperită inițial cu o foiță subțire de aur. Specialiștii au presupus că aceasta din urmă ar fi putut face parte din mânerul unei săbii sau al unui sceptru ceremonial.

Conform observațiilor consemnate în 1963, cele două obiecte aveau o greutate neobișnuită și prezentau un strat de oxid la suprafață. Ele au fost datate între anii 1400 și 1200 î.Hr., în perioada târzie a Epocii Bronzului.

Ce au descoperit cercetătorii în urma analizelor asupra celor două artefacte

Misterul originii metalului a fost investigat abia după aproximativ șase decenii de la descoperirea tezaurului. O echipă de specialiști coordonată de Salvador Rovira-Llorens, fost conservator al muzeului, alături de Ignacio Montero Ruiz și Martina Renzi, a analizat mostre foarte mici prelevate din cele două obiecte.

Cercetătorii au folosit spectrometria de masă, o metodă care permite identificarea compoziției chimice a materialelor. Unul dintre elementele urmărite a fost nichelul, a cărui concentrație poate ajuta la diferențierea fierului meteoritic de cel obținut din minereuri terestre.

Rezultatele au indicat prezența unui aliaj de fier și nichel, compatibil cu o origine meteoritică. Cu alte cuvinte, cele două obiecte ar fi fost realizate folosind metal provenit dintr-un meteorit căzut pe Pământ.

Studiul, care prezintă rezultatele cercetării, a fost publicat în revista științifică Trabajos de Prehistoria.

Totuși, concluziile trebuie privite cu prudență. Specialiștii precizează că analizele sunt preliminare, deoarece coroziunea acumulată în mii de ani poate modifica proprietățile chimice ale suprafeței metalului. Pentru stabilirea cu mai multă certitudine a originii materialului sunt necesare investigații suplimentare, inclusiv scanări cu raze X, care să nu deterioreze artefactele.

Dacă ipoteza va fi confirmată, brățara și sfera ar putea deveni cele mai vechi obiecte din fier meteoritic identificate până acum în Peninsula Iberică.

De ce era fierul provenit din meteoriți atât de valoros în urmă cu 3.400 de ani

Descoperirea este importantă și din perspectiva istoriei metalurgiei. În perioada în care au fost create artefactele din Tezaurul de la Villena, comunitățile din vestul Europei utilizau în principal cuprul și bronzul.

Fierul obținut prin prelucrarea minereurilor nu devenise încă un material folosit pe scară largă în această regiune. În schimb, fragmentele de fier provenite din meteoriți reprezentau o resursă extrem de rară, dificil de obținut și, implicit, foarte valoroasă.

Pentru oamenii din acele vremuri, metalul căzut din cer avea un caracter cu totul special și putea fi apreciat la fel de mult ca aurul sau argintul. Raritatea sa și originea neobișnuită îl transformau într-un material potrivit pentru realizarea unor obiecte de prestigiu sau cu rol ceremonial.

Un exemplu celebru de utilizare a fierului meteoritic în Antichitate este pumnalul ceremonial descoperit în mormântul faraonului Tutankhamon, în Egipt. Acesta demonstrează că materialul era cunoscut și apreciat în anumite centre ale lumii antice cu mult înainte de răspândirea prelucrării fierului terestru.

Cum ar fi ajuns fierul meteoritic din alte regiuni până în Spania

O altă întrebare ridicată de descoperirea de la Villena privește modul în care materialul a ajuns în Peninsula Iberică.

Cercetătorii iau în calcul posibilitatea ca obiectele să fi fost realizate din metal transportat prin intermediul unor rute comerciale care conectau vestul Europei cu regiunile estice ale Mediteranei. Aceste legături ar fi permis circulația unor materiale rare, dar și a unor cunoștințe și tehnici între comunități aflate la distanțe considerabile.

Deocamdată, nu există dovezi clare că meșteșugarii din Spania preistorică stăpâneau tehnicile de prelucrare a fierului meteoritic. Prin urmare, rămâne deschisă și posibilitatea ca obiectele să fi fost realizate în alte regiuni și să fi ajuns ulterior în tezaur.

Cercetările viitoare ar putea clarifica atât proveniența metalului, cât și traseul parcurs de cele două artefacte înainte de a ajunge în comoara de la Villena.

Descoperirea demonstrează că un tezaur arheologic poate ascunde informații neașteptate chiar și la zeci de ani după ce a fost scos la lumină. Două obiecte considerate mult timp simple piese dintr-o colecție prețioasă ar putea reprezenta dovezi rare ale utilizării fierului venit din spațiu în Europa preistorică.