Tai Shan, drumul cu aproape 7.000 de trepte. De ce milioane de turiști urcă anual pe muntele sacru al Chinei
În inima provinciei Shandong, la nord de orașul Tai’an, se ridică Muntele Tai, considerat de mii de ani unul dintre cei mai sacri munți ai Chinei. Cu o altitudine de 1.533 de metri și o încărcătură simbolică unică, Tai Shan nu este doar un reper natural, ci și un loc în care istoria, religia și tradițiile chinezești s-au împletit timp de peste două milenii.
Venerat în taoism ca unul dintre cei cinci munți sacri, Tai Shan era văzut în vechime ca fiind „cel mai înalt munte din lume”. Împărații Chinei urcau pe culmile sale pentru a aduce ofrande cerului și pământului, iar șase dintre ei au escaladat piscul său în semn de supunere față de divinități. Traseul până în vârf are aproape 9 kilometri și include între 6.000 și 7.000 de trepte, presărate cu porți, palate și temple, dintre care cel mai cunoscut este Yuhuang Dian, dedicat Împăratului de Jad.
În prezent, muntele este atât un loc de pelerinaj, cât și o atracție turistică majoră, urcat anual de milioane de vizitatori, fie pe jos, fie cu telefericul. Pietrele sale sunt considerate de localnici talismane împotriva spiritelor rele, aducătoare de noroc și prosperitate.
O descoperire care schimbă istoria
La începutul acestui an, la poalele muntelui, arheologii au scos la lumină urmele unei civilizații neolitice care a înflorit acum mai bine de șase milenii. Descoperirile provin din situl Dawenkou și arată că aici exista o societate bine structurată între anii 6.100 și 4.600 î.Hr.
Printre cele mai spectaculoase vestigii se află un șanț de 85 de metri lățime, interpretat ca un sistem de apărare, semn că oamenii din acea epocă stăpâneau deja tehnici complexe de planificare. Potrivit lui Zhang Baowei, coordonatorul proiectului, aceste dovezi pot fi privite ca rădăcinile primelor forme de guvernare statală din China, relatează colombiaone.com.
Viața unei civilizații uitate
Excavările, care vor continua până în 2028, au scos la iveală morminte, obiecte de jad, ceramică și locuințe. Urmele de ardere identificate pe fundațiile caselor sugerează o tehnică avansată prin care pereții erau întăriți intenționat cu ajutorul focului, o metodă care nu a putut fi reprodusă nici măcar cu tehnologia modernă.
Mormintele, diferite ca bogăție, reflectă existența unei ierarhii sociale timpurii și a unor ritualuri complexe. Arheologii cred că aceste practici au influențat ulterior conceptele de ordine și morală dezvoltate în filosofia confucianistă.
O punte între trecut și prezent
Astăzi, Dawenkou nu este doar un sit arheologic, ci și un parc național vizitat anual de aproape 100.000 de turiști. Descoperirile continuă să ofere informații despre originile civilizației chineze, iar zona sprijină și economia locală, prin afaceri care combină tradiția cu inovația.
„Ceea ce ne-au lăsat strămoșii noștri este mai mult decât hrană fizică; este o moștenire spirituală și civilizațională”, spune Wang Qian, directorul unei companii care produce remedii tradiționale pe baza plantelor din regiune.
