Viața tumultuoasă a Prințesei Margaret, sora rebelă a Reginei Elisabeta. Era considerată „oaia neagră” de la Palatul Buckingham
Pe 9 februarie 2002, Familia Regală britanică își lua adio de la cea mai rebelă membră a ei: sora petrecăreaţă şi pasională a Reginei Elisabeta a II-a. Deși mult timp i s-a părut nedrept că sora sa cea mare a ajuns regină, i-a fost întotdeauna alături. Prințesa Margaret a fost o figură interesantă, complet diferită de suverana Marii Britanii. Însă, la fel ca Regina Elisabeta, a atras adesea atenția media și a cauzat numeroase zvonuri.
Erau frumoase și pline de viață. Prima era prinţesa cuminte şi disciplinată, care ştia că va urca, în cele din urmă, pe tronul regal, iar cea de a doua era „oaia neagră” a monarhiei, sora care îşi îneca amarul şi nefericirea în petreceri şi vicii. Prinţesa Margaret a fost considerată cel mai rebel membru al Familiei Regale.
Născută pe data de 21 august 1930, Margaret era a patra în linia de succesiune la tron, după unchiul său, Edward, tatăl George şi sora mai mare, Elisabeta. Acest lucru s-a schimbat ulterior, când a devenit o rezervă. Putem spune că până să ajungă pe tron, Regina Elisabeta și sora ei mai mică erau un fel de William şi Harry înainte ca Meghan Markle să „aducă răceala” între cei doi fraţi: inseparabile, confidente. Din păcate, asta s-a schimbat odată ce sora ei a devenit suverana Marii Britanii.
Sub aerul ei rebel, se ascundea, de fapt, multă suferinţă. Mezina regelui, Prințesa Margaret, a fost admirată de la o vârstă fragedă pentru frumusețea și sex-appeal-ul ei, iar la balurile mondene londoneze nu se afișa decât cu ţinute mai mult decât extravagante.
Iubire imposibilă
Curtată de burlacii din acea vreme, sora cea mică a reginei a pus ochii pe un singur bărbat, ofițerul de onoare al tatălui ei, Peter Townsend. Nu numai că acesta era cu 16 ani mai în vârstă, dar era și divorțat și avea doi copii, ceea ce ar fi fost de neconceput la curtea regală pe atunci.
Când relația lor a fost dezvăluită la încoronarea Reginei Elisabeta în 1953, a urmat un scandal. La acea vreme, Biserica Anglicană le interzicea membrilor Familiei Regale să se căsătorească cu o persoană divorțată. Cu toate acestea, dragostea lor a avut o șansă. Margaret a trebuit să aștepte până la vârsta de 25 de ani pentru a se căsători cu Peter, vârstă la care aceasta nu mai avea nevoie de permisiunea reginei. Dar, prețul pe care trebuia să îl plătească era excluderea ei şi a urmaşilor ei din linia de succesiune la tron, iar aceasta a decis să aleagă, într-un final, cu raţiunea.
„Ne-am fi putut căsători, dacă Margaret ar fi fost pregătită să renunţe la tot – poziţie, prestigiu, alocaţie regală. Ştiam că nu am să-i ofer ceva care să contrabalanseze tot ce-ar fi putut pierde“, avea să scrie Townsend, marea iubire a Prinţesei Margaret, în autobiografia lui din anul 1978, relatează adevărul.ro.
În final, a confirmat public că a încheiat relaţia cu ofiţerul: „Arăta ca şi cum suferea mult, dar nu cred că era chiar aşa. Și-a dat seama cum ar fi fost viaţa ei dacă s-ar fi căsătorit cu Peter. Cred că, dacă s-ar fi măritat cu el, ar fi devenit o nevastă obişnuită, iar viaţa asta nu i s-ar fi potrivit“, a descris situaţia prietena lui Margaret, Lady Jane Rayne, în documentarul „Prinţesa Margaret: Rebela regală“.
S-a căsătorit cu un fotograf
Cinci mai târziu, dorința i s-a îndeplinit. După ce a primit o scrisoare de la iubirea ei neîmplinită că s-a logodit cu o belgiancă ce semăna foarte tare cu prințesa, Margaret s-a căsătorit cu fotograful Anthony Armstrong-Jones, pe care l-a întâlnit la o petrecere, în anul 1958, și care odată cu acest mariaj a primit și un titlu nobil, cel de Lord Snowdon.
Cei doi au avut și copii împreună, pe Vicontele David şi Lady Sarah, însă căsnicia nu a fost deloc una fericită. „Lui Tony i-a plăcut chestia asta regală la început, dar, mai târziu, s-a plictisit. Era un fotograf talentat şi-şi dorea să meargă în jurul lumii şi să-şi facă meseria“, a adăugat Lady Jane Rayne.
În ceea ce o privește pe Margaret, ea își alunga plictiseala cu numeroase aventuri romantice. Cea mai faimoasă aventură a prințesei a început în 1973, cu arhitectul peisagist, Roddy Llewellyn, cu 17 ani mai tânăr decât ea. Tony nu era nici el ușă de biserică, fiind chiar suspectat că ar fi avut aventuri cu bărbați, printre altele.
În cele din urmă, după o căsnicie plină de certuri aprinse și infidelitate de ambele părți, Margaret și soțul ei, Lord Snowdon, au divorțat în 1978 (primul divorț regal din ultimii 200 de ani), iar sora reginei nu s-a recăsătorit niciodată.
Era cunoscută și pentru viciile ei, țigările și alcoolul
Pe lângă viața amoroasă cu suișuri și coborâșuri, Margaret era renumită pentru participarea la cele mai exclusiviste petreceri. Sora reginei dansa toată noaptea în cluburile din Soho. Andy Warhol i-a dedicat chiar și o piesă. Totuși, ea era cunoscută și pentru viciile ei, țigările și alcoolul. De asemenea, se spunea că Margaret își spunea părerile într-un mod tranșant. Așadar, nici celebritățile nu au fost scutite de sinceritatea ei.
Şi, în ciuda controverselor, scandalurilor şi atitudinii nepotrivite pentru o membră a monarhiei, chiar şi ireproşabila Elisabeta a II-a şi-a iubit sora până la sfârşit. Surorile au rămas apropiate și au vorbit una cu alta în fiecare zi până la decesul prințesei.
„Sora mea are o aură specială. Reuşeşte să impresioneze atunci când intră într-o încăpere. Este ca un fel de magie“, o descria suverana Marii Britanii pe sora ei mai mică.
Ultimii ani de viaţă ai prinţesei au fost marcaţi de boli şi de dependenţa acesteia de alcool şi tutun. Pe 9 februarie 2002, la 71 de ani, Prinţesa Margaret deceda în urma unui al doilea accident vascular. O rebelă până la finalul zilelor ei, prinţesei i s-a îndeplinit dorinţa de a fi incinerată, aceasta fiind primul membru al familiei regale care a avut parte de acest tratament.
