36 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Ziua care a oprit inima Europei
Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare din Cernobîl explodează, cauzând ceea ce este cunoscut în istorie drept ”cel mai mare dezastru ecologic din istoria umanității”. Conform unui raport Greenpeace, numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații se ridică la aproape 100.000 de persoane dar oficial s-au înregistrat doar 56 de decese directe.
Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, situată într-o zonă împădurită, la circa 130 km nord de Kiev şi aproximativ 20 km sud de frontiera cu Belarus, era compusă din patru reactoare nucleare, capabile de a produce 4 GW de putere electrică. Reactoarele 1 şi 2 au fost construite între anii 1970 şi 1977, în timp ce reactoarele 3 şi 4 au fost finalizate în 1983. Alte două reactoare se aflau în construcţie la momentul accidentului.
Cum s-a petrecut explozia reactorului nuclear de la Cernobîl
Deflagrația s-a produs în jurul orei 01:30, distrugând capsula de beton din jurul reactorului. Aerul a pătruns în interior interacţionând cu grafitul fierbinte şi radioactiv, în urma reacţiei obţinându-se un gaz inflamabil care a provocat un incendiu în reactor. În total 8 tone de substanţe radioactive au fost aruncate din reactor şi împrăştiate în jurul zonei sau luate de vânt.
Ce s-a întâmplat după explozie
În primele zece ore de la producerea accidentului, a fost pompată apă în miezul reactorului pentru a stinge incendiul şi a opri eliberarea de materiale radioactive în atmosferă. Încercarea nu a fost încununată de succes și atunci s-a trecut la planul B.
Potrivit historia.ro, acesta a constat în aruncarea a circa 2 400 tone de plumb şi 1 800 tone de nisip, operaţiune demarată între 27 aprilie şi 5 mai cu ajutorul a peste 30 de elicoptere militare. Planul nu doar că nu a funcționat ci din contră, a agravat situatia. Ulterior, miezul reactorului a fost răcit cu azot, iar pe 6 mai s-a reuşit în sfârșit ca focul şi emisiile radioactive să fie ţinute sub control.
16 lucruri pe care trebuie să le știi despre urmările exploziei
1. Aproximativ cinci milioane de persoane din Ucraine, Belarus și Rusia trăiesc și azi în zone recunoscute la nivel oficial drept contaminate. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, efectele dezastrului nuclear de la Cernobîl pot duce la încă 9.000 de decese. Zece reactoare de același tip ca cel folosit în 1986 sunt operaționale și azi în Rusia, din Leningrad la Smolensk la Kursk. Oamenii care trăiesc în aceste zone sunt expuși constant la doze ridicate de radiații, conform unei cercetări realizate de Greenpeace în colaborare cu oameni de știință din Ucraina.
2.Cantitatea de radiații eliberată după accident a fost de cel puțin 100 de ori mai puternică decât cea eliberată de bombele atomice de la Nagasaki și Hiroshima.
3.Ploi radioactive au fost înregistrate până și în Irlanda. Ucraina, Belarus și Rusia au fost țările cele mai afectate, înregistrând 63% din cantitatea totală de radiații emisă la Cernobîl.
4.Animalele care trăiesc în zona de excludere din jurul Cernobîlului manifestă o rată a mortalității mai mare, un număr crescut de mutații genetice și o rată de înmulțire scăzută.
5. Trei dintre reactoare au fost repornite și folosite pentru o perioadă de încă 13 ani!
6.Pădurea din apropiere a fost numită „pădurea roșie” deoarece radiațiile i-au dat o nuanță puternic roșcată, lăsând doar moarte în urma lor.
7.Oamenii din Prîpeat, orașul cel mai apropiat, au fost evacuați la două zile după dezastru. Până atunci, mulți dintre ei fuseseră deja expuși unui nivel înalt de radiații.
8.Prîpeat va rămâne abandonat deoarece plutoniul are nevoie de mai mult de 24 000 de ani pentru a-și reduce doar jumătate din intensitate.
9.Prîpeat a fost populat de animale precum lupi, cai sălbatici, castori sau mistreți. Animalele care trăiesc în zona de excludere din jurul Cernobîlului manifestă o rată a mortalității mai mare, un număr crescut de mutații genetice și rată de înmulțire scăzută.
10.Agențiile turistice organizează tururi ale Prîpeatului, orașul abandonat.
11.Radiațiile au fost atât de puternice încât ochii pompierului Vladimir Pravik și-au schimbat culoarea din căprui în albastru.
12.Suedia a fost prima țară care a informat lumea întreagă despre dezastru în timp ce guvernul ucrainean a decis, la început, să țină secretă știrea despre explozie.
13.În urma accidentului, materialul radioactiv a fost acoperit de o carapace din ciment aflată azi în stare de degradare avansată.
14.Pentru a stinge incendiul de la centrala nucleară au acționat 600 de pompieri
15.Aproximativ 800 000 de oameni au fost implicaţi în operaţiunile de curăţare de la Cernobîl, până în anul 1989, sănătatea lor fiind sever afectată.
16.Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primeIe zile ale lunii mai, din cauza schimbării direcţiei vântului. În noaptea de 1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii. Cel mai ridicat grad de poluare a fost atins în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodată, radioactivitatea a crescut foarte mult şi în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi şi Tulcea
