Amânarea celei de-a doua doze de vaccin anti COVID-19, periculoasă. Avertismentul producătorilor
“Reţeta” imunizării în faţa COVID-19 e administrarea a două doze de vaccin, la un interval de 21 de zile. Cel puţin aşa scrie în prospectul serului Pfizer, folosit acum în toate statele europene. Asaltate de numărul mare de îmbolnăviri, Germania şi Marea Britanie ar vrea să se concentreze pe imunizarea unui număr cât mai mare de persoane noi şi să amâne rapelul celor care au primit deja prima doză. Decizia ar putea fi riscantă, avertizează producătorii.
BioNTech şi Pfizer au avertizat că nu există dovezi că vaccinul lor va mai fi eficient şi va mai oferi protecţia promisă dacă cea de-a doua doză va fi administrată mai târziu decât în testele clinice.
“Siguranţa şi eficacitatea vaccinului nu au fost evaluate în diferite intervale de administrare a dozelor, întrucât majoritatea participanţilor la teste au primit a doua doză în intervalul specificat în studiu. Astfel, nu există date care să demonstreze că protecţia după prima doză este susţinută după 21 de zile”, au declarat producătorii, într-un comunicat citat de Hotnews.
Cu alte cuvinte, dacă administrezi a doua doză prea târziu, degeaba o mai administrezi, pentru că e posibil să nu mai aibă efectul scontat.
Avertismentul vine după ce Marea Britanie şi Germania au anunţat că iau în calcul amânarea celei de-a doua doze pentru a acoperi vaccinarea a cât mai multor oameni noi. Guvernele din aceste ţări încearcă, în acest fel, să protejeze de COVID-19 cât mai mulţi locuitori posibil, amânând rapelul în cazul celor care au primit deja prima doză.
Danemarca a probat şi ea o amânare de până la 6 săptămâni între cele două doze. Statele Unite au o altă abordare: administrarea a doar jumătate de doză din vaccinul Moderna persoanelor între 18 şi 55 de ani.
“Ştim că în cazul vaccinului Moderna, administrarea a jumătate de doză, de două ori, înseamnă obţinerea obiectivului de a imuniza dublul numărului de persoane cu dozele pe care le avem”, a declarat la CBS Moncef Slaoui, expert în cadrul programului federal de vaccinare. Aceste “artificii” menite să protejeze un număr cât mai mare de oameni pot face mai mult rău şi întreaga muncă să fie inutilă dacă vaccinul nu e administrat corect, conform “reţetei”.
Un pacient vindecat poate rămâne cu sechele grave
Boala COVID-19 este una complexă şi nu afectează doar sistemul uman respirator, ci poate avea şi un impact neurologic asupra pacientului infectat.
Dan Filip, medic primar neurologie MedLife Polisano Sibiu, a explicat, pentru hotnews.ro, cum poate afecta noul coronavirus pacienţii, din punct de vedere neurologic. Manifestările clinice neurologice specifice, prezente din ce în ce mai mult, în proporţii de 35%-85% sunt anosmia, pierderea sau pervertirea mirosului şi aguezia sau disgeuzia, pierderea gustului, după cum explică medicul neurolog.
“Aceste manifestări se pot datora transmisiei sinaptice retrograde via nervul olfactiv, iar tulburările gustului şi mirosului pot fi simptome iniţiale şi precoce ale COVID-19, chiar fără alte simptome, iar identificarea lor permite diagnosticul precoce şi izolarea bolnavului”, precizează specialistul. După ce un pacient COVID-19 s-a vindecat, anumite simptome pot persista, acestea fiind heterogene şi nespecifice, cum ar fi: astenie fizică şi psihică, tulburări de somn, intoleranţă la efort - fatigabilitate, simptome vegetative, asemănătoare sindromului de oboseală cronică. “Mecanismul etiopatogenic posibil include demascarea unor comorbidităţi anterioare, starea de convalescenţă postinfecţioasă, persistenţa activării imune sau altele”, conchide neurologul.