Care este țara în care angajații nu vor să muncească mai puțin. Ce îi face să fie reticenți la schimbare
În Japonia, angajații nu sunt de acord să lucreze mai puțin. De aproximativ 3 ani de zile, țara întâmpină tot mai multe dificultăți în a convinge oamenii să lucreze doar patru zile pe săptămână. În tot acest timp, cei din Polonia lucrează în prezent la introducerea fie a unei săptămâni de lucru de patru zile, fie a unei zile de lucru de şapte ore.
Inițiativa din Japonia pentru a ajuta oamenii să lucreze mai puțin
La Panasonic, doar 0,3% dintre angajați au o săptămână de lucru mai scurtă. Renumită pentru cultul muncii, Japonia a lansat în 2021 o inițiativă pentru a ajuta oamenii să lucreze mai puțin. Inițiativa a fost introdusă pentru a se reduce numărul cazurilor de boală profesională sau a deceselor pe motiv de suprasolicitare.
Dar după trei ani, țara întâmpină dificultăți în a convinge oamenii să lucreze doar patru zile pe săptămână. Potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării, doar aproximativ 8% dintre companiile din Japonia permit angajaților să își ia trei sau mai multe zile libere pe săptămână.
Angajații nu vor să lucreze doar patru zile pe săptămână
Reticența nu este însă doar la companii, ci și la angajați. De exemplu, Panasonic, una dintre cele mai mari companii din Japonia, a optat pentru acest nou program de lucru în 2022. După doi ani, doar 150 dintre cei 63.000 de angajați eligibili ai săi au ales să accepte programul de patru zile, a declarat un reprezentant al companiei pentru Associated Press.
Alte companii importante care vor introduce săptămâna de lucru de patru zile sunt Fast Retailing, Uniqlo, Hitachi sau Mizuho. Aproximativ 85% dintre angajatori raportează că acordă lucrătorilor cele două zile libere obișnuite pe săptămână.
De unde vine reticența angajaților
În mare parte, reticența angajaților de a-și lua o zi liberă suplimentară e motivată de modul de gândire al acestora de a pune interesul companiei dincolo de cel personal. Acest cult al muncii intensive vine din perioada postbelică a Japoniei, când, într-un efort de a stimula economia, prim-ministrul de atunci Shigeru Yoshida a obligat mari corporații să le ofere angajaților lor siguranța locului de muncă pe tot parcursul vieții, cerând doar ca lucrătorii să fie loiali.
Ezitarea angajaților de a da prioritate unui echilibru mai bun între viața profesională și viața privată este îngrijorătoare pentru o economie care se confruntă cu rate scăzute ale natalității și o populație îmbătrânită, probleme care au atins vârful în 2008. În ianuarie 2023, prim-ministrul Fumio Kishida a avertizat că țara este în pragul colapsului din cauza scăderii ratei natalității. Suprasolicitarea este legată de rate mai scăzute ale natalității, deoarece scade șansele de a te întâlni cu persoane, de a te căsători și de a avea copii. Potrivit unui studiu din iulie al unui think tank susținut de stat, se așteaptă ca cea de-a patra economie ca mărime să se confrunte cu un deficit de aproape un milion de muncitori până în 2040.
Polonia introduce săptămâna de 4 zile sau ziua de lucru de 7 ore
În tot acest timp, Guvernul polonez a confirmat că va amenda Codul muncii pentru a reduce timpul de muncă, prin introducerea fie a unei săptămâni de lucru de patru zile sau a unei zile de lucru de şapte ore înaintea încheierii mandatului său în 2027, notează Euractiv.
Cu ambele opţiuni pe masă, cel mai probabil companiile vor fi cele care vor decide dacă să facă libere zilele de vineri sau luni. „Urmează să se determine care va fi opţiunea mai bună, reducerea săptămânii de lucru de la 40 la 35 de ore sau implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile“, anunţa luna trecută ministrul polonez al familiei, muncii şi politicii sociale Agnieszka Dziemanianowicz-Bak.
Scurtarea săptămânii de lucru are mai mulţi susţinători
Scurtarea săptămânii de lucru are mai mulţi susţinători în Polonia decât zilele cu şapte ore de muncă, 70% din angajatori preferând săptămâna de lucru de patru zile, relevă date ale platformei ClickMeeting.
Polonia a introdus săptămâna de lucru de cinci zile, cu zilele de sâmbătă libere, în 1952. Reducerea săptămânii de lucru la patru zile ar reprezenta o schimbare revoluţionară, iar chiar şi guvernul este divizat. Dzeimianowicz-Bak este în favoarea schimbărilor avute în vedere. Într-un context economic relativ bun, cu o rată a şomajului relativ scăzută şi aşteptările tinerilor, cererea de reducere a timpului de lucru astfel încât oamenii să dispună de mai mult timp pentru familii, dezvoltare şi odihnă trebuie luată în serios, a declarat aceasta la începutul anului.
