Fastingul practicat de premierul britanic Rishi Sunak despre care experții spun că aduce multe beneficii
Premierul britanic Rishi Sunak uimește cu o dietă pe care o ține cu stictețe de o bună perioadă. El se supune unui fasting despre care exprții spun că este extrem de benefic organismului. Sunak își începe săptămâna cu un obicei alimentar care pentru unii ar fi chinuitor, chiar imposibil de urmat. Pentru premierul britanic este însă metoda prin care își asigură energia și starea de bine pentru întreaga săptămână.
Fastingul de 36 de ore practicat de premeirul britanic Rishi Sunak
O sursă apropiată premierului a declarat pentru Sunday Times că Sunak a ținut un post de 36 de ore la începutul fiecărei săptămâni, consumând doar apă, ceai sau cafea neagră de la ora 17:00 duminică până la ora 5:00 marți dimineața, transmite The Guardian. Practic, ziua de luni este ziua în care nu consumă niciun fel de aliment.
O abstinență care ar putea părea un regim extrem
Adam Collins, profesor asociat de nutriție la Universitatea din Surrey, a declarat că abordarea lui Sunak a fost, în esență, o versiune mai strictă a popularei diete 5:2, în care oamenii se limitează la 500-600 de calorii de două ori pe săptămână.
„Când adăugați [cele două zile] împreună, sunt cam 36 de ore”, a spus el.
Cu toate acestea, James Betts, profesor de fiziologie metabolică la Universitatea din Bath, a subliniat că o dietă cu restricții calorice nu a pus organismul într-o stare de fasting – spre deosebire de abordarea de 36 de ore a lui Sunak.
O astfel de abstinență înseamnă că organismul își epuizează rezervele normale de energie.
„În esență, ceea ce faceți este să schimbați organismul de la utilizarea carbohidraților fundamentali ca și combustibil la utilizarea grăsimilor ca și combustibil în acea perioadă de 36 de ore”, a spus Collins.
Beneficiile fastingului practicat de Rishi Sunak
Collins a făcut o cercetare, comparând persoanele care au practicat fasting timp de 36 de ore cu cele care au urmat o dietă cu restricții calorice pentru aceeași perioadă și cu cele care au mâncat normal.
El spune că cu cât fastingul este mai strict, cu atât mai mare este trecerea de la arderea carbohidraților la utilizarea grăsimilor, dar Collins a adăugat că acest lucru vine la pachet cu o intoleranță temporară mai mare la glucoză.
Un fasting precum cel pe care îl întreprinde Sunak, a remarcat el, ar putea aduce „flexibilitate metabolică” – capacitatea organismului de a trece de la un combustibil la altul.
Acest lucru, a spus Collins, poate duce la „rezistență metabolică”, cu alte cuvinte la o mai bună capacitate de a face față presiunilor exercitate de dieta și stilul de viață modern – fie că este vorba de perioade de supraalimentare, inactivitate sau stres.
Există, de asemenea, dovezi că fastingul poate declanșa autofagia – un proces pe care Collins îl aseamănă cu curățenia de primăvară.
„Celulele încep să descompună componentele celulare și apoi reciclează aceste componente pentru alte lucruri”, a spus el, adăugând că acest lucru ar putea ajuta la explicarea unora dintre beneficiile aparente ale postului pentru îmbătrânire și repararea ADN-ului.