Unica țară care produce toate alimentele de care are nevoie. Niciun alt stat din lume nu mai reușește această performanță
Într-o lume tot mai dependentă de schimburile comerciale internaționale, în care securitatea alimentară devine o temă de interes global, o singură țară reușește performanța rară de a-și asigura, prin producție internă, toate alimentele necesare pentru propria populație: Guyana.
Aceasta este concluzia unui amplu studiu publicat recent în revista Nature Food, care a analizat nivelul de autosuficiență alimentară în 186 de state, din perspectiva a șapte categorii esențiale: fructe, legume, produse lactate, carne, pește, proteine vegetale și amidon de bază.
O singură țară complet autosuficientă
Guyana, un stat mic din America de Sud, este singura țară care reușește să își hrănească întreaga populație fără a apela la importuri. Este un caz unic într-un context global în care majoritatea statelor produc în exces anumite grupe de alimente – precum carnea sau lactatele – dar suferă deficite în altele, în special în rândul alimentelor bogate în nutrienți esențiali, precum legumele sau proteinele vegetale.
Doar o treime dintre țările analizate produc suficiente legume pentru populația lor
Studiul arată că doar o treime dintre țările analizate produc suficiente legume pentru populația lor, iar mai puțin de jumătate își asigură cantitatea necesară de proteine vegetale (fasole, năut, linte, semințe). În același timp, China și Vietnamul s-au apropiat de autosuficiența totală, reușind să acopere șase din cele șapte grupe alimentare.
Pe de altă parte, șase țări – printre care Emiratele Arabe Unite, Irak și Yemen – nu ating nivelul minim necesar în niciunul dintre cele șapte grupuri analizate.
De ce contează autosuficiența alimentară
Potrivit autorului principal al studiului, Dr. Jonas Stehl de la Universitatea Göttingen, autosuficiența alimentară nu este neapărat un ideal universal. Factori precum climatul, calitatea solului sau instabilitatea socio-economică pot limita capacitatea unei țări de a produce local tot ce are nevoie. Mai mult, unele țări aleg în mod deliberat să importe alimente din regiuni unde acestea pot fi produse mai eficient sau mai ieftin.
Totuși, Dr. Stehl avertizează că dependența excesivă de importuri poate vulnerabiliza o țară în fața șocurilor externe, cum ar fi conflictele geopolitice, secetele severe sau crizele de aprovizionare. Lecțiile pandemiei de COVID-19 și ale războiului Rusia-Ucraina au adus în prim-plan fragilitatea lanțurilor globale de aprovizionare și au revitalizat dezbaterea despre necesitatea unei mai mari independențe alimentare.
Europa și America de Sud, mai bine poziționate
În ansamblu, Europa și America de Sud se află într-o poziție mai favorabilă în privința autosuficienței alimentare. În schimb, statele insulare mici, țările din Peninsula Arabică și economiile cu venituri reduse se bazează într-o proporție semnificativă pe importuri pentru a-și hrăni populația, scriu cei de la Adevărul.
