Ziua mondială împotriva traficului de persoane. Oricine poate fi victimă!
În fiecare an, la 30 iulie, este marcată Ziua mondială împotriva traficului de persoane. Aceasta este de fapt o ocazie pentru a aduce în atenţia oamenilor de pe planetă riscurile acestui fenomen periculos. Statisticile arată că, anual, milioane de oameni cad victime traficanţilor de carne vie. Femei, copii dar şi bărbaţi sunt forţaţi să muncească sau să întreţină relaţii sexuale, fiind expuşi violenței fizice, amenințărilor sau manipulărilor psihologice.
Deseori îndatorați din cauza procedurilor greoaie de recrutare sau a condițiilor de muncă, bărbaţii şi femeile se confruntă în același timp cu presiuni enorme din partea familiilor și comunităților lor. Cedează şi acceptă mirajul muncii la negru pe bani mulţi. Din acel moment devin victimele traficului de persoane. Ajung de obicei peste graniţe, unde li se „confiscă” documentele. Apoi sunt obligaţi să muncească pe bani puţini, în condiţii inumane. Dacă ripostează, sunt bătuţi sau chiar ucişi.
În cazul femeilor tinere, acestea ajung de cele mai multe ori să se prostitueze în diverse ţări, pentru diverse grupuri de crimă organizată. Nu sunt multe cazurile care ajung să scape de calvar. Multe fete ajung să fie vândute de la o grupare la alta şi li se pierde urma.
Copiii sunt de obicei răpiţi de pe stradă. Sunt cazuri în care sunt vânduţi de propriile rude. Ajung să fie exploataţi sexual sau să cerşească în diferite state ale lumii.
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013, Ziua mondială împotriva traficului de persoane. A fost aleasă data de 30 iulie şi s-a vrut un prilej pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor, potrivit www.un.org.
Această zi se vrea de fapt o chemare la acţiune pentru a stopa această infracţiune prin descoperirea traficanţilor, protejarea copiilor vulnerabili, a femeilor şi bărbaţilor împotriva exploatării, precum şi prin protejarea şi reabilitarea victimelor.
Oricine poate deveni victima traficanţilor de carne vie
Statisticile relavă faptul că majoritatea victimelor traficului de fiinţe umane este alcătuită din femeile şi fetele vulnerabile. Traficanţii le promit locuri de muncă bine plătite, iar migranţii care îşi părăsesc locurile natale pentru a scăpa de sărăcie, de conflicte sau de persecuţie prezintă riscul de a deveni viitoare victime. Fiecare ţară din lume este afectată de traficul de fiinţe umane, fie ca ţară de origine, de tranzit sau de destinaţie pentru victime.
Potrivit ONU, milioane de oameni din întreaga lume sunt vânduţi pe piaţa mondială a sclaviei moderne. Bărbaţi, femei şi copii cad în mâinile traficanţilor, atât în ţările lor, cât şi în străinătate. Mirajul unei vieţi mai bune devine o momeală ce îi face vulnerabili în faţa traficanţilor de persoane.
Traficul de persoane, o problemă globală
Traficul de persoane constituie o infracţiune gravă şi totodată o încălcare flagrantă a drepturilor omului.
Traficul de persoane este o problemă globală şi reprezintă dintre cele mai grave infracţiuni din lume, care afectează viaţa a milioane de oameni şi le lezează demnitatea. Traficanţii înşală femei, bărbaţi şi copii din toate colţurile lumii şi îi forţează să intre în situaţii prin care sunt exploataţi. Multe dintre persoanele traficate sunt obligate să muncească forţat, să cerşească sau, şi mai grav, să-şi doneze organele pentru a fi comercializate de traficanţi, menţionează unodc.org.
Conform Biroului ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNDOC), fiecare țară din lume este afectată de traficul de ființe umane, fie ca țară de origine, tranzit sau destinație a victimelor. Marea majoritate a victimelor traficului pentru exploatare sexuală detectate și 35% dintre persoanele traficate pentru muncă forțată sunt femei. Conflictul exacerbează vulnerabilitățile, grupurile armate care exploatează civili și traficanții care vizează persoane strămutate în mod forțat.
Datele arată, de asemenea, că traficul se întâmplă în jurul nostru, deoarece ponderea persoanelor traficate în propria țară s-a dublat în ultimii ani la 58% din toate victimele detectate, conform UNODC.
În 2010, Adunarea Generală a adoptat Planul global de acțiune pentru combaterea traficului de persoane, îndemnând guvernele din întreaga lume să adopte măsuri coordonate și coerente pentru a învinge acest flagel. Planul solicită integrarea luptei împotriva traficului de ființe umane în programele mai ample ale ONU, în scopul de a stimula dezvoltarea și de a consolida securitatea la nivel mondial. Una din prevederile esențiale ale Planului este înființarea unui Fond fiduciar voluntar al ONU pentru victimele traficului, în special a femeilor și copiilor.
Traficul de persoane în România
În raportul Ambasadei SUA privind traficul de persoane, publicat în 11 iulie 2019, în România se arată că autorităţile au deschis 695 de noi cazuri de trafic de persoane în 2018, faţă de 675 în 2017 şi 864 în 2016. De asemenea, procurorii au pus sub urmărire penală 399 de suspecţi de trafic de persoane faţă de 362 în 2017 şi 358 în 2016. Instanţele au condamnat 130 de traficanţi în 2018, număr care a continuat scăderea anuală de la 222 (în 2017) şi de la 472 în 2016. 37 de traficanţi condamnaţi (29%) au primit pedepse cu suspendare; restul traficanţilor au primit pedepse cu închisoarea între 1 şi peste 10 ani.
Raportul Ambasadei SUA la Bucureşti începe însă cu o atenţionare „Guvernul României nu îndeplineşte în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane, însă depune eforturi semnificative în acest sens. Aceste eforturi includ inclulparea mai multor suspecţi de trafic de persoane şi adoptarea unei strategii naţionale pe cinci ani şi a unui plan naţional de acţiune”, scrie ro.usembassy.gov .
„Corupţia endemică şi presupusa complicitate la infracţiuni de trafic de persoane au continuat nepedepsite, în special în cazul funcţionarilor publici care exploatau minore aflate în centre de plasament de stat. În continuare, judecătorii nu au beneficiat de pregătire specializată pentru cazurile de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, ceea ce a avut efecte negative asupra protecţiei martorilor, returnării victimelor şi condamnării traficanţilor. Mai mult, insuficienta finanţare de către guvern a serviciilor de asistenţă şi protecţie a continuat să fie o problemă, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, predispuse la noi traume şi vulnerabile la noi acte de trafic de persoane. Drept urmare, România a fost retrogradată şi inclusă în Nivelul 2 Listă de monitorizare”, se mai arată în raportul ambasadei.
România, sursă a traficului de carne vie
Experţii americani au mai relatat că România rămâne ţară sursă principală pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale şi a exploatării prin muncă forţată în Europa. Bărbaţi, femei şi copii români sunt traficaţi în scopul muncii forţate în agricultură, construcţii, hoteluri, industrie şi gospodării, precum şi pentru cerşetorie forţată şi furt în România şi alte ţări europene. De asemenea, în raport se arată că femei şi copii din România sunt victime ale traficului în scopuri de exploatare sexuală în România şi alte ţări europene.
Totodată, anchetatorii au semnalat creşterea numărului de femei din România recrutate pentru căsătorii false în Europa de Vest; după încheierea acestor căsătorii, traficanţii le forţau pe femei să se prostitueze sau să muncească. Minorii constituie circa 50% din numărul total de victime identificate în România.
Unii dintre copii au fost traficaţi în timp ce se aflau în grija statului, în special în oraşe mici. Copii de etnie romă, cu vârste de doar 11 ani, sunt în mod special vulnerabili pentru cerşetorie forţată sau exploatare sexuală. România este ţară de destinaţie pentru un număr redus de victime ale traficului de persoane, inclusiv pentru victime din Vietnam şi Filipine. Românii din instituţii pentru persoanele cu dizabilităţi mentale sunt exploatate prin muncă de către traficanţi.
Traficul de persoane, sub nasul autorităţilor
Ambasada SUA a mai subliniat lipsa de implicare a autorităţilor române în combaterea şi prevenirea traficului de carne vie. „Poliţia a continuat să nu reacţioneze la informări de trafic în scop de muncă, iar inspectorii muncii nu au avut nici competenţa necesară pentru a identifica situaţiile de trafic de persoane, nici autoritatea legală de a efectua inspecţii neanunţate la locurile de muncă. ONU a semnalat un caz de acuzaţii de exploatare sexuală şi abuz referitoare la un membru al personalului român de menţinere a păcii dislocat în Republica Democratică Congo; ancheta era în curs la finalul perioadei de raportare. ANITP a menţinut funcţională o linie telefonică gratuită în orele de program, în principal pentru a-i informa pe români despre modalităţile de a lucra în siguranţă în străinătate”, se mai arată în raportul Ambasadei SUA.
La linia telefonică gratuită s-au primit 13 apeluri referitoare la potenţiale cazuri de trafic de persoane, conform specialiştilor americani.
Criminalul de la Caracal, cercetat într-un dosar de trafic de persoane
Gheorghe Dincă, bărbatul care a ucis două adolescente după ce le-a sechestrat, bătut şi violat, este cercetat într-un dosar de trafic de persoane.
Vineri procurorul general Bogdan Licu a declarat la un post TV că Gheorghe Dincă, bărbatul din Caracal suspectat că a ucis-o pe Alexandra Mihaela Mâceşanu, o adolescentă în vârstă de 15 ani, este cercetat într-un dosar de trafic de persoane, în care este un cerc mai mare de suspecţi, potrivit Protv.
Procurorul general a afirmat că iniţial cercetarea a fost începută de o altă unitate de Parchet, după care a fost declinată către DIICOT.
Între timp, Gheorghe Dincă a recunoscut că le-a violat, bătut şi ucis pe Alexandra Mihaela Măceşanu (15 ani) şi pe Luiza Melencu (18 ani).
