Au refăcut după 30 de ani fotografia de la Revoluţie. Mesajul de pe pancartă e altul însă
Doi tineri cu o pancartă pe care scrie „Copiii noştri vor fi liberi“ reprezintă una dintre imaginile-simbol ale Revoluţiei din Decembrie 1989. Fotografia a fost surprinsă în Bucureştiul acelor zile, când România îşi trăia primele ore de libertate. La 30 de ani de la evenimentele sângeroase, Bogdan şi Octav au refăcut imaginea!
Doi tineri se uită în zare, în direcţii opuse, privirea lor care scruta orizontul, speranţa şi mai ales mesajul scris cu litere de-o şchioapă pe hârtie au fost un puternic reazem pentru români atunci când încrederea în sensul Revoluţiei se clătina. La 30 ani de la acea fotografie, protagoniştii Octavian Fărcăşanu şi Bogdan Chiru au decis să refacă imaginea de la Revoluţie, cu mesajul puţin schimbat, scrie “Adevărul”.
Ambii au emigrat cu familiile în America, la mijlocul anilor ’90. Octav trăieşte în SUA, iar Bogdan - în Canada. Cei doi s-au pozat la fel ca atunci, numai că pancarta lor s-a modificat. Pe ea scrie acum: „Copiii noştri sunt destul de liberi“. Fiul lui Bogdan, Ştefan Chiru (24 ani) este cel care a realizat poza cea nouă şi a vorbit, în exclusivitate pentru „Adevărul”, despre părinţii lui.
„Mama mea, Oana, a conceput şi a scris afişul şi l-a ţinut toată ziua în mână - cu excepţia unui moment când s-a aplecat să se încheie la şireturi. Atunci a fost făcută poza. Ei nu ştiau că sunt fotografiaţi. Ea a văzut poza într-un almanah în 1990 şi şi-a amintit exact în ce circumstanţe a fost făcută“, povesteşte Ştefan.
Fotografia cea nouă, cu mesajul „Copiii noştri sunt destul de liberi“, a fost făcută la 5 iulie, anul acesta, într-una dintre rarele ocazii când familia s-a strâns laolaltă. Tot Oana a fost cea care a scris afişul. Iar „băieţii“ Octav şi Bogdan, între timp schimbaţi de trecerea anilor, au stat la poză zâmbind de data asta. Bogdan şi Oana Chiru au trei copii (două fete şi un băiat), iar doi dintre ei s-au născut la Slobozia, oraşul unde au locuit până înainte de emigrare.
Românii revin în fiecare vară acasă. „Familia mea a plecat din România în septembrie 1995. Părinţii mei îmi spuneau foarte multe poveşti despre comunism: cum stăteau la coadă la lapte cu orele… La noi acasă s-a vorbit româneşte, eram foarte expuşi la cultura română. Nouă, copiilor, ne plăceau poveştile româneşti. Când eram mai mic, în fiecare vacanţă de vară mergeam în România. Mersul în România îmi provoacă şi acum o nostalgie plăcută. Când ajung în România, tot timpul mă gândesc ce diferit este tot faţă de Vancouver“, recunoaşte tânărul.
Pentru familia sa, acomodarea pe pământ străin a fost dificilă. Dar dacă la început a fost foarte greu, pe termen lung lucrurile s-au aşezat. Cine poate şti cum le-ar fi fost în România? „Vieţile lor sunt destul de similare“, relatează Ştefan. Unchiul său, Octav (fratele Oanei), a făcut parte din lotul României la Olimpiada Internaţională de Matematică de la Canberra (Australia) din anul 1988. Matematicianul Octavian Fărcăşanu a cucerit atunci medalia de argint. Prin plecarea sa, România a mai pierdut o minte strălucită, care a ales calea străinătăţii, chiar şi după Revoluţia în care îşi pusese mari speranţe.
