Care sunt capcanele de pe Autostrada 1 București-Pitești? Prima bandă este plină de gropi. Cine este vinovat. VIDEO
Autostrada A1 București-Pitești, una dintre cele mai circulate șosele din România, a ajuns un adevărat coșmar pentru șoferi.
Pe 19 februarie 2025, prima bandă, pe ambele sensuri, era plină de gropi adânci, asemănătoare unor cratere, care au transformat drumul într-o capcană periculoasă pentru cei aflați la volan. În lipsa unor intervenții eficiente, A1 a devenit un test de supraviețuire pentru mașini și șoferi, potrivit Adevarul.
De ce este prima bandă distrusă
La prima vedere, vina pare să cadă pe sarea folosită iarna pentru combaterea poleiului și zăpezii, care deteriorează asfaltul și accelerează formarea gropilor.
Totuși, oficialii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) indică o altă cauză majoră: camioanele supraîncărcate.
Traficul greu constant, în special transportul de materiale din cariere și balastiere, afectează structura drumului. În combinație cu ciclurile de îngheț-dezgheț, care slăbesc asfaltul, rezultatul este dezastruos: gropi care apar peste noapte și se măresc de la o zi la alta.
Pagube uriașe pentru șoferi
Zeci de conducători auto s-au trezit cu anvelope sparte, jante îndoite și suspensii avariate. Unii au fost nevoiți să oprească pe marginea drumului și să apeleze la platforme de tractare, în timp ce alții și-au schimbat roțile în condiții de risc maxim.
„Este inadmisibil! Am lovit o groapă uriașă, mi s-a spart cauciucul și nu sunt singurul. Pe marginea drumului erau alți șoferi în aceeași situație”, a povestit revoltat un conducător auto.
Un alt șofer a adăugat: „Autostrada București – Pitești arată mai rău ca după un război. Prima bandă este plină de gropi, ferească Dumnezeu să mergi pe ea! Așa că banda a doua s-a aglomerat încă de dimineață. La noi, ca la nimeni, de fiecare dată aceleași probleme”.
Autoritățile promit reparații, dar doar temporare
Reprezentanții CNAIR recunosc problema, dar spun că soluțiile definitive trebuie să mai aștepte. Pe termen scurt, singura variantă este aplicarea unor reparații temporare cu mixtură stocabilă, deoarece temperaturile scăzute nu permit lucrări ample.
„Odată ce vremea va permite, se va trece la reparații de amploare: îndepărtarea materialului folosit acum, frezarea zonelor afectate și așternerea unui nou strat de asfalt. Până atunci, prioritatea este să astupăm gropile și să refacem planeitatea drumului”, explică purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
Camioanele supraîncărcate, principala cauză a distrugerii drumului
Traficul greu nu este ceva nou pe A1. Pe tot parcursul anului, camioanele de mare tonaj circulă pe această rută, iar multe dintre ele sunt supraîncărcate. Acest lucru afectează grav structura drumului, accelerând degradarea asfaltului.
„Supra-tonajul nu provoacă daune imediate, dar în timp accelerează degradarea drumurilor. În sezonul rece, când ciclurile de îngheț și dezgheț sunt frecvente și se utilizează materiale antiderapante, apa pătrunde prin fisurile provocate de camioanele supraîncărcate.
Când îngheață, aceasta dislocă bucăți din asfalt, iar utilajele de deszăpezire contribuie la desprinderea acestor fragmente. După topirea gheții și a zăpezii, apar inevitabil gropile”, a explicat reprezentantul CNAIR.
Drumurile nu sunt făcute să reziste „o mie de ani”
În orice țară, drumurile au nevoie de întreținere constantă. Însă în România, problema este agravată de lipsa respectării tonajului maxim admis.
„În toate țările lumii, drumurile se deteriorează constant. Tocmai de aceea, întreținerea lor este un proces continuu – trebuie să intervii permanent cu reparații, pentru că nu sunt făcute să reziste 1.000 de ani. Însă una este întreținerea curentă, în condiții normale de trafic, și alta este necesitatea unor intervenții neprevăzute, cauzate de nerespectarea tonajului”, explică Alin Șerbănescu.
Cine plătește reparațiile
În mod normal, transportatorii care circulă cu camioane supraîncărcate ar trebui să fie sancționați, iar fondurile colectate din amenzi să fie folosite pentru reparații. Însă realitatea este alta:
- Mulți transportatori evită să plătească Autorizația Specială de Transport (AST), care le-ar permite să circule legal cu vehicule supra-tonaj.
- Din acest motiv, drumurile se distrug mai repede decât ar trebui, iar reparațiile sunt făcute pe banii tuturor șoferilor, prin taxa de drum (rovinieta).
- CNAIR este nevoită să folosească fondurile colectate pentru reparații neprevăzute, în loc să le utilizeze pentru întreținerea preventivă a infrastructurii.
„Cine răspunde pentru daune? În mod normal, șoferii care deteriorează infrastructura ar trebui să fie sancționați. Însă acest lucru depinde doar de controalele efectuate de ISCTR (Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier), care are responsabilitatea de a-i amenda”, explică oficialii CNAIR.
Ce pot face șoferii afectați
Dacă un șofer suferă pagube din cauza gropilor, există câteva opțiuni:
- Solicitarea despăgubirilor prin asigurare CASCO – dacă polița acoperă astfel de daune.
- Acțiune în instanță împotriva CNAIR – însă acest proces poate dura ani întregi și, în final, despăgubirile tot din bugetul public vor fi plătite.
În loc să fie o șosea sigură și rapidă, Autostrada A1 București-Pitești a devenit o adevărată capcană. Prima bandă este aproape imposibil de folosit, iar pe banda a doua se creează ambuteiaje. În timp ce autoritățile promit reparații, șoferii sunt nevoiți să se descurce singuri, fie circulând cu mare atenție, fie evitând complet prima bandă.
Până când soluțiile permanente vor deveni realitate, realitatea de pe A1 rămâne una tristă: infrastructura proastă distruge mașini, pune în pericol vieți și golește buzunarele șoferilor.
