Ce s-ar întâmpla în România, dacă ne-ar lovi un cutremur precum cel din ‘77?

Ultima actualizare:

Cutremurul de joi, 3 noiembrie, cel mai mare produs în România în ultimii patru ani, a readus în prim-plan situaţia dezastruoasă a clădirilor din România. Cele mai multe sunt în Capitală şi, deşi de ani întregi se trag semnale de alarmă, consolidarea acestora, acolo unde mai este cazul de consolidare, întârzie în mod dramatic.

La cutremurul din 1977  au căzut 33 de clădiri. Foto: Getty
La cutremurul din 1977 au căzut 33 de clădiri. Foto: Getty

Peste 2.500 de clădiri cu risc seismic, în România

Cu toate că datele Ministerului Dezvoltării arată că în România sunt 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, majoritatea fiind în Bucureşti, o analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată o altă realitate, mult mai dramatică. Potrivit documentului, în cazul unui cutremur mai puternic, similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi “avarii semnificative”.

Codul administrativ actual este o aiureală pentru primăriile din Bucureşti. O spun din nou răspicat: Capitala are nevoie de o nouă lege care să permită primăriilor să acţioneze”, a scris pe Facebook primăriţa Clotilde Armand, care mai spune că sectorul 1 este catalogat drept “cea mai periculoasă” zonă din Capitală în cazul unui cutremur.

Seismul este catalogat de specialişti ca fiind evenimentul cu risc major pentru capitala României. Acest lucru este explicat de experţi prin structura geologică pe care se află Bucureştiul. Zona este străbătută de apele Dâmboviţei, este nisipoasă, argiloasă şi cu o pânză freatică la suprafaţă, ceea ce o face instabilă la mişcările tectonice. Cutremurele vrâncene sunt astfel amplificate de structura elastică şi neomogenă a solului.

În prezent, în Bucureşti, sunt  363 de imobile cu bulină roşie
În prezent, în Bucureşti, sunt 363 de imobile cu bulină roşie

Bucureștiul e cel mai vulnerabil oraș, iar sectorul 1, «cea mai periculoasă zonă»

Clădirile şubrede sunt extrem de expuse prăbuşirii în cazul unui cutremur de magnitudine mare. Situaţia este de-a dreptul alarmantă în ceea ce priveşte blocurile. În scenariul de cutremur pe timp de noapte (după ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere (în clădiri construite până în 1977). Cifrele dezastrului îţi dau fiori:

23.000 de clădiri din Capitală pot suferi “avarii semnificative”.

1.000 de clădiri pot fi avariate grav, la “nivel de colaps parţial sau total”.

6.500 de locuitori ai Capitalei şi-ar pierde viaţa în cazul unui seism similar celui din 1977, dacă acesta s-ar produce noaptea.

16.000 de oameni ar suferi răni grave.

13.000 de cetăţeni ar suferi răni uşoare. Acestea sunt cifrele la care au ajuns specialiştii după analize şi simulări şi care se regăsesc în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Clădirea din strada  Bărăţiei nr. 50  a intrat în reabilitare
Clădirea din strada Bărăţiei nr. 50 a intrat în reabilitare

A început reabilitarea unei singure clădiri, în 2021

În ciuda cifrelor și a semnalelor de alarmă trase de specialişti, în 2021, Primăria Capitalei a început lucrările de consolidare la o singură clădire cu risc seismic, respectiv cea din strada Bărăţiei nr. 50, potrivit HotNews.ro. Conform raportului Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, pe Calea Victoriei din Bucureşti, pe o porţiune de doar 100 de metri, aproape toate clădirile se pot prăbuşi în cazul unui cutremur de magnitudine mare.

Dintre aceste clădiri, una singură a fost expertizată şi încadrată la categoria 1 de risc seismic. Potrivit datelor publicate de Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, în Bucureşti sunt, la această oră, 363 de clădiri aflate în „clasa 1 de risc seismic”, adică acele clădiri însemnate cu “bulina roşie”, care, în cazul unui seism, prezintă risc major de prăbuşire. În clasa a doua de risc, potrivit aceluiaşi document, sunt 373 de clădiri, adică acelea care prezintă risc de avariere gravă.

În ultimii 30 de ani au fost consolidate doar câteva zeci de clădiri din cele peste 2.000 aflate în pericol.

În 1977, au murit 1.600 de oameni

În urma cutremurului din 4 martie 1977 au murit aproximativ 1.600 de oameni, iar bulevardele Magheru, Nicolae Bălcescu, precum şi Calea Victoriei erau toate numai un moloz. Atunci, pe lângă alte imobile, s-au dărâmat mai multe blocuri cunoscute după numele magazinului/cofetăriei de la parter: blocul “Casata”, blocul “Scala”, blocul “Wilson”, blocul “Dunărea”, blocul “Nestor”, blocul “Belvedere”, blocul “Continental”. 

România este o ţară cu potenţial seismic ridicat. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade. De-a lungul timpului, ţara noastră a fost zguduită de seisme majore, descrise de oamenii vremurilor.

8 august 1681 (7 - 8 pe scara Richter). Are loc în timpul domnitorului Şerban Cantacuzino.

31 mai 1738 (7 - 8 pe Richter). S-a produs în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat.

26 octombrie 1802, ora 12.55 (7,9 magnitudine pe Richter). A durat 2 minute şi jumătate, timp în care „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor”, iar o mulţime de clădiri s-au dărâmat cu totul. „S-a rupt turnul cel înalt, Colţea, care era podoaba oraşului, iar din casele boiereşti şi din cele de obşte puţine au scăpat zdravene”, notau cronicarii.

23 ianuarie 1838 (7,5 pe Richter). Raportul întocmit de prefectul poliţiei arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi, 36 case dărâmate în întregime.

10 noiembrie 1940, ora 3.39 (magnitudine 7,7 pe scara Richter). Faza critică a durat în jur de 3 minute. Efectele au fost devastatoare, mai ales în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia, iar numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi.

4 martie 1977, care a avut magnitudinea 7,2, s-a soldat cu 1.578 de morţi, dintre care 1.424 numai în Bucureşti, în doar 56 de secunde!

30 august 1986, un alt seism cu magnitudinea 7,1 s-a produs în zona seismică Vrancea.

30 mai 1990, tot în zona Vrancea, s-a produs un cutremur cu magnitudinea 6,9, urmat, la o zi, de un alt seism, cu magnitudinea 6,4.

Două cutremure cu magnitudine peste 5 au avut loc în iulie 1991, unul pe 12 iulie, cu magnitudinea 5,7, în judeţul Timiş, iar al doilea pe 18 iulie, cu magnitudinea 5,5, în zona Herculane.

Pe 2 decembrie 1991, tot în judeţul Timiş s-a produs un seism cu magnitudinea 5,6.

În 27 octombrie 2004, în zona Vrancea, a avut loc un seism cu magnitudinea 6.

7 mai 2008 s-a produs un cutremur cu magnitudine 5,4 în Marea Neagră.

6 octombrie 2013, în zona Vrancea s-a produs un seism cu magnitudinea 5,5

22 noiembrie 2014, tot în Vrancea, un seism cu magnitudinea 5,7.

24 septembrie 2016 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5,3 în zona seismică Vrancea, iar trei luni mai târziu, în 28 decembrie, în aceeaşi zonă, s-a produs un seism cu o magnitudine identică.

28 octombrie 2018, un seism de 5,8 pe Richter ne-a zguduit ţara, având epicentrul tot în Vrancea.

31 ianuarie 2020, un cutremur de 5,2 magnitudine, puţin mai slab decât cel de joi.

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
Sistem PAtriot   exercitiu militar   Foto FAcebook MApn Lt  Radu Chirilă jpg
image
image
image
image
image
image
distractie jpeg
Nicki Minaj profimedia 0717344716 jpg
praf saharian jpeg
cana jpg
shutterstock 2238691451 jpg
foto1 aglomerati autostrada 12711400 jpg
regina maria si familia ei  jpg
Scene ilustrate pe Columna lui Traian  Sursa Columna lui Traian, Cimec 2002 (3) jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net