Cel mai lung tunel din România. Măsoară 4.369,5 metri și are o poveste impresionantă
Teliu este un tunel feroviar din apropierea comunei brașovene Teliu, situat pe linia de cale ferată Brașov–Întorsura Buzăului. Este cel mai lung din România și are o poveste fascinantă.
Tunelul Teliu cel mai lung tunel de cale ferată
Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului este cel mai lung tunel de cale ferată din România, situat pe raza comunei Teliu, judeţul Braşov. Lucrarea are o lungime de 4.369,5 m şi este prevăzut pentru cale dublă, electrificată, potrivit shtiu.ro.
A fost construit de firma germană Julius Berger și poartă numele pârâului Teliu, pe valea căruia trece linia ferată. Calea ferată a fost inaugurată oficial la 25 iunie 1931, cu toate că era un proiect mai vechi care avea ca scop realizarea unei căi ferate care să asigure legătura Braşovului cu Buzăul, traversând Carpaţii.
Povestea celui mai lung tunel din România
Propuneri despre o cale ferată Brașov - Buzău, via Întorsură au apărut încă înainte de 1870 și au revenit după Marea Unire, ideea fiind de a dezvolta căi ferate care să permită exploatarea lemnului în zonă.
În toamna lui 1923, firma germană Julius Berger a început construcția, pe 31 km fiind aproape 350 de poduri și podețe.
Cea mai grea lucrare de artă a fost, fără îndoială, tunelul Teliu, de 4,36 km lungime, tunel care poartă numele comunei Teliu. Lucrările au început în vara lui 1924 din ambele părți și pe șantier au lucrat nu doar români, ci și polonezi, cehi și italieni (mineri foarte iscusiți).
Prin tunel trece doar trenul, cu viteze mai mici decât acum 85 de ani, dar cu frecvență mult mai mare (șase trenuri pe sens, față de numai două). Deși în tunel este loc de linie dublă, această a doua linie nu a mai fost construită, dar rămâne faptul pozitiv că, anul acesta, trenul a revenit după 4 ani și trei luni de pauză.
România, dezastru la infrastructura feroviară
În 1985, numărul călătoriilor efectuate pe calea ferată românească era de aproape șapte ori mai mare decât acum și puține domenii au fost atât de mult neglijate în ultimii 25 de ani, precum cel feroviar.
În puține domenii lucrurile s-au degradat atât de mult și în puține autoritățile au promis atât de generos și au făcut atât de puțin. Acum 12 ani se vorbea despre o linie de mare viteză între București și Budapesta, dar în prezent, trenurile fac din Capitală până la Arad mai mult ca acum 80 de ani.
Construirea liniilor de mare viteză este scumpă, cu medii între 10 și 25 milioane euro/km și cu maxime de peste 50 milioane euro/km în zonele muntoase grele. Puține țări și-au permis linii pentru trenuri stil TGV, iar un calcul simplu ar arăta că o linie de TGV București - Cluj ar fi costat 10-15 miliarde euro.
Nu putem avea pretenții ca România să fi construit astfel de linii, însă cei de la CFR spun că se putea ajunge măcar la viteze de 100 km/h, nu doar pe traseul de 320 km Câmpina - București - Constanța.
