Cele mai fascinante tradiții de Paște din România! „Oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor”
Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare a Creștinismului, iar de-a lungul lumii, oriunde oamenii celebrează acest eveniment, există nenumărate tradiții locale fascinante, care reușesc să aducă comunitatea împreună și mai mult.
De exemplu, potrivit informațiilor de la adevarul.ro, în noaptea dintre sâmbătă și duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor, iar apoi pornesc spre biserică.
„Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori”, explică Sorin Mazilescu, cercetător etnografic și doctor în folclor.
După cum știm, atunci când preotul rostește „Hristos a înviat!”, răspunsul dat de toți cei prezenți la slujbă este „Adevărat a înviat!”. După slujba de înviere, toți credincioșii se întorc acasă cu lumânarea aprinsă. „Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului”, mai explică expertul.
Tradiții fascinante de Paște
De-a lungul țării noastre există nenumărate tradiții de Paște, în funcție de regiunea în care ne aflăm. De exemplu, în Țara Moților, se ia toaca de la biserică, care este dusă în cimitir, unde este păzită de feciori până dimineață. Dacă aceștia nu au reușit să păzească toaca și cineva a furat-o în timmpul nopții, tinerii sunt pedepsiți să dea un ospăț la care vor fi invitați și „hoții” și „păgubașii”.
De asemenea, în zona Transilvaniei există un obicei deja bine cunoscut, cel al stropitului fetelor. „Potrivit acestui obicei, preluat de la maghiari, băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, «ca să nu se veştejească». «Stropitul», este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie”, mai explică Sorin Mazilescu.
