Cum îl porecleau oamenii pe Ion Creangă. Când vei afla, nu te vei putea abține să nu râzi
Cum îl porecleau oamenii pe Ion Creangă. Când vei afla, nu te vei putea abține să nu râzi! Autorul avea o viață publică foarte activă, motiv pentru care popularitatea sa i-a adus și o mulțime de porecle.
Viața lui Ion Creangă
A rămas în memoria timpului ca unul dintre cei mai mari autori pe care țara noastră i-a oferit. Despre Ion Creangă nu se cunoaște exact când s-a născut, în timp ce unii spun că s-ar fi născut la data de 1 martie 1837, teoria unor condici de nou născuți din Humulești afirmă că autorul s-a născut la data de 10 iunie 1839. Ion Creangă a venit pe lume în familia unui țăran ce a mai avut alți șapte fii și fiice din Humulești, județul Neamț. „Ionică” a fost pregătit de dascălul din satul natal, iar mai apoi mama sa, Smaranda, l-a încredințat tatălui ei, David Creangă din Pipirig, pentru ca cel mic să facă „Şcoala de catihetică” din Fălticeni pentru a-l face preot. Acolo își schimbă numele din Ion Ștefănescu în Ion Creangă după mama sa, nume pe care și l-a păstrat tot restul vieții. Școala de la Fălticeni s-a desființat, Creangă fiind nevoit să se mute la Iași la Seminarul teologic „Veniamin Costachi” de la Socola, instituție pe care a și absolvit-o.
Între timp se însoară cu Ileana fiica preotului Ioan Grigoriu de la Biserica Patruzeci de sfinți din Iași, devenind aici diacon, iar la scurt timp i se naște și unicul fiu, Constantin. Timp de 12 ani a fost diacon sau dascăl pe la mai multe biserici din Iași, până în momentul în care a fost exclus din rândurile clerului, pe motiv că și-a părăsit nevasta și a tras cu pușca după ciorile ce se aşezau pe Biserica Golia, murdărind-o. După ce procesul de divorț se încheie, cel mic îi revine în grijă. Pe atunci se mută la Țicău, acolo unde se află și astăzi celebra sa bojdeucă, în care a locuit până în ultimele clipe ale vieții.
Cum era poreclit Creangă
Grig. I. Alexandrescu a fost prietenul bun și primul biograf al merelui scriitor. La 10 ani de la moartea lui Creangă, acesta a publicat în numărul 12 al revistei de folclor „Şezătoarea“, un articol despre îndrăgitul scriitor, potrivit Historia. Alexandrescu spunea despre Creangă că era un om extrem de prezent în viața publică de la Iași, fiind extrem de popular. Astfel, autorului i s-au atribuit mai multe porecle de-a lungul timpului.
„Îl vedeai pretutindeni: la congrese, în cercuri literare, printre bătăuşi la alegeri, la parăzi şi sărbători naţionale, mai cu seamă la parăzi fiindcă acolo venea armata cu muzica, şi cînd videa el cum defilează soldaţii, tunurile şi cavaleria, cu steagurele care care fusese la război, parcă i se luminează faţa şi se mişca păn la lacrimi.
Oamenii îi puneau mai multe porecle. Junimiştii îi ziceau Popa Smîntînă şi la moartea lui am găsit într-o ladă o păpuşă în formă cu potcap în cap, pe care era scris <popa smîntînă>. La mahala îi ziceau răspopitul Creangă, bătăuşii la alegeri îi ziceau popa dracu, şi toată lumea făcea haz de dînsu, dar cînd cineva avea vreo nevoe, mai cu seamă din sărăcie, tot la dînsul alerga“, spunea Grig. I. Alexandrescu.
