Descoperire unică în România! Datează de 39.000 de ani și i-a uimit pe arheologi
Descoperire unică în România! Ce au descoperit arheologii din Vrancea uimește pe toată lumea! Vorbim mai exact, despre o depunere de cenușă vulcanică ce s-a format în urma erupției vulcanului Campi Flegrei din Italia. Remarcabil este faptul că acest eveniment a avut loc în urmă cu aproximativ 39.000 de ani.
Descoperire uimitoare în Vrancea
„Supervulcanul” Campi Flegrei se află la aproximativ 20 de kilometri de faimosul Vezuviu, iar acesta a erupt ultima dată în anul 1538, după cum informează Historia.ro. Totuși, trebuie menționat că erupția majoră ce a avut loc cu aproximativ 39.000 de ani în urmă este considerată a fi printre cele mai mari din ultimii 200.000 de ani în Europa.
„Cercetarea arheologică desfășurată în perioada 4-6 august 2023, în punctul Lutărie I, în aria satului Vităneștii de sub Măgură, din comuna Bolotești, județul Vrancea, a permis identificarea unei a doua depuneri de cenușă vulcanică, sub locuirea umană, identificată ca aparținând evenimentului campanian din Italia, la aproximativ 39.000 ani”, conform unei postări de pe Facebook a Muzeului Vrancea.
Descoperire asemănătoare
Mai mult, nu este singura descoperire uimitoare de acest fel de la noi din țară. În aceeași zonă, anul trecut, arheologii au descoperit cenușă vulcanică provenită de la erupția Masivului Ciomatu (Sf. Ana), care s-a produs în urmă cu 31.800 de ani, potrivit aceleași surse.
„Este o situație unică în cercetarea arheologică a perioadei paleoliticului din România, când activitatea umană este marcată de două evenimente vulcanice: una cu impact catastrofal la nivel european (campanian) și alta cu impact local (Ciomatu). Anul trecut, pe întreaga deschidere a lutăriei, la adâncimea de aproximativ 4,20 cm., a fost identificată o lentilă de cenușă vulcanică de aproximativ 10 cm. Analiza probelor prelevate a permis identificarea evenimentului vulcanic și cronologia acestuia, datat la 31.800, datorat Masivului Ciomatu (Sf. Ana). Sub lentila de cenușă, la 35 cm., au fost recuperate două piese litice, asociate cu resturi de combustie, cenușă și cărbune. Scurta campanie de anul acesta a avut drept obiectiv eșantionarea întregului profil stratigrafic în vederea stabilirii evoluției paleoclimatului, colectarea de noi probe necesare estimării cronologice a etapei ocupaționale umane și a sedimentelor asociate”, după cum informează Muzeul Vrancei.
