Din şpaga lor se făceau 18 spitale noi!
Murim cu zile în spitale. Nu pentru că medicii n-ar şti ce să ne facă, nu neapărat pentru că nu avem aparate performante, ci pentru că luăm din sălile de operaţii sau din saloane bacterii ucigaşe. Soluţia? Spitale noi sau complet reabilitate. Se spune că nu avem bani, că suntem o ţară săracă. Ne contrazic marile cazuri de corupţie şi sumele impresionante furate. V-aţi gândit vreodată câte spitale noi se puteau construi?
În termeni medicali seci, se numesc infecţii nozocomiale. În spatele lor se ascund însă vieţi distruse. Se întâmplă în România, în tăcere, de ani de zile. ”Bomba” a explodat zilele trecute, când medicii de la Spitalul de Arşi din Bucureşti au recunoscut că trei dintre pacienţii lor aduşi din clubul Colectiv au murit din cauza infecţiilor luate din spital. Bacteriile ucigaşe nu şi-au făcut însă „casă” doar acolo, ci în mai toate unităţile sanitare. Pe scurt, scapă cine poate şi cine are rezistenţă mai mare. De aceşti „ucigaşi tăcuţi” nu se poate scăpa cu o simplă igienizare. Specialiştii spun chiar că piocianicul, care „stă” în pereţi, nu dispare decât dacă demolezi clădirea şi construieşti alta. E oare atât de greu, chiar şi într-o ţară ca România, unde bugetul pentru sănătate n-a fost niciodată suficient?
Click! vă propune un exerciţiu simplu de imaginaţie. În ultimul an, marile cazuri de corupţie, în care au fost implicate nume sonore, miniştri şi politicieni de top, au făcut vâlvă uriaşă. Şpăgile au fost de ordinul zecilor de milioane de euro şi, cel mai important, din bani publici. Noi am luat în calcul doar patru cazuri mari, în care s-au furat, în total, 745 milioane de euro şpagă. Bani care ar fi putut fi folosiţi pentru a reforma, încet-încet, sistemul sanitar. Şi cum reforma trebuie începută de la cărămidă, s-ar fi putut construi spitale noi, curate şi dotate la standarde europene.
Care ar fi fost costurile? Simplu. Să luăm ca exemplu cifrele făcute publice la demararea lucrărilor de construcţie de la Spitalul Gomoiu din Bucureşti, în 2014. Vorbim despre un cost total de 181 de milioane de lei (peste 40 de milioane de euro) pentru un spital de şase etaje, cu şase săli de operaţii, complet echipat. Socoteala arată că, din aceste şpăgi, se puteau ridica din temelii 18 spitale noi.
Nici costurile de modernizare şi reabilitare n-ar fi fost chiar atât de greu de suportat dacă nu s-ar fi furat la greu. De exemplu, modernizarea ambulatoriului de specialitate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila (făcut în principal cu fonduri europene) a costat circa 9,5 milioane de euro. Şpaga intrată în buzunarele şmecherilor ar fi putut servi la 74 astfel de reabilitări! Şi exemplele pot continua. Iată, în continuare, cât s-a furat şi câte se puteau face ca să nu mai murim înainte de vreme în spitale.
Microsoft, EADS – 180-200 de milioane €
Sunt cele mai cunoscute dosare de mare corupţie din România. Ambele au fost semnate în perioada 2002-2004 de guvernul condus la acea vreme de Adrian Năstase. În dosarul Microsoft, care prevedea informatizarea mai multor instituţii ale statului, procurorii estimează o şpagă de 60-70 de milioane de euro. Numai familia Cocoş-Udrea ar fi încasat peste nouă milioane de euro. Sunt implicaţi miniştri din toate partidele, iar modul de lucru era acelaşi: preţul contractului câştigat de o anumită firmă nu includea discountul oferit de “compania mamă”. Diferenţa dintre preţul real şi cel adjudecat la licitaţie intra în buzunarele decidenţilor politici. În dosarul EADS, de securizare a frontierelor, prejudiciul final nu a fost încă stabilit, dar este estimat la 120-130 de milioane de euro. Adică, 3 spitale.
Marian Vanghelie – 30 de milioane €
Primarul suspendat al sectorului 5 din Bucureşti este implicat în mai multe dosare de luare de mită şi spălare de bani. În perioada 2006 – 2014, edilul ar fi încasat peste 30 de milioane de euro, prin firme ”prietene” sau persoane interpuse, pentru a facilita acordarea unor contracte de lucrări în sectorul 5. În schimbul acestor contracte, Vanghelie încasa un comision de 20% din suma licitată. S-ar fi putut mândri că a renovat 3 spitale.
Retrocedarea pădurilor – 300 de milioane €
Dosarul în care este implicat şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc se referă la retrocedarea ilegală a sute de mii de hectare de pădure în mai multe judeţe. Prejudiciul provocat companiei Romsilva prin aceste ilegalităţi este estimat de autorităţi la 300 de milioane de euro. În traducere, 7 spitale.
Despăgubiri ANRP – 215 milioane € în doar trei dosare
Preţul despăgubirii pentru un teren din sectorul 6 din Capitală a fost supraevaluat cu 70 de milioane de euro. În acest dosar, omul de afaceri Horia Simu a fost arestat. Într-un alt dosar este implicată fosta şefă DIICOT, Alina Bica. Prejudiciul: 61 de milioane de euro. Al treilea dosar îl vizează pe fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu. Prejudiciul produs statului: 84 de milioane de euro. Bani care puteau merge spre construcţia a două spitale.
Angajaţii ISU care au făcut verificări în «Colectiv», trimişi în judecată
Căpitanii Antonina Radu şi Petrică George Matei, de la ISU Bucureşti-Ilfov, au fost trimişi în judecată de DNA, în stare de arest. Ei sunt acuzaţi că au făcut verificări în clubul „Colectiv” fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor de protecţie împotriva incendiilor (PSI). Procesul celor doi angajaţi ISU începe astăzi, de la ora 10.00, la Tribunalul Militar Bucureşti, scrie Mediafax. Procurorii DNA susţin că, deşi au făcut mai multe deplasări la „Colectiv”, cei doi inspectori nu au întocmit nici un act de control, cu nici un prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.
Răniţii din club vor fi duşi în străinătate, cu acordul medicilor
Scandalul care a izbucnit după ce conducerea Spitalului de Arşi a recunoscut că trei dintre răniţii din „Colectiv” au murit din cauza infecţiilor intraspitaliceşti a determinat Ministerul Sănătăţii să ia o decizie imediată. Astfel, instituţia a cerut ajutorul Ministerului Afacerilor Externe pentru ca, prin intermediul misiunilor diplomatice, să înştiinţeze spitalele din străinătate despre acordul autorităţilor române ca, în conformitate cu recomandările specialiştilor, pacienţii cu arsuri să continue recuperarea în unităţile în care sunt deja internaţi. Dacă există recomandare din partea medicilor, ministerul va aproba şi transferul în străinătate al celorlalţi răniţi rămaşi în clinicile din Bucureşti. Costurile vor fi acoperite de Ministerul Sănătăţii. Numărul morţilor în urma incendiului din „Colectiv”, începând cu 30 octombrie, a ajuns la 60.
