Premieră istorică. Credincioșii s-au rugat la moaştele Sfintei Ana
Credincioşii greco-catolici din Blaj şi Alba-Iulia trăiesc în aceste zile momente pline de emoţie şi de evlavie. Pentru prima dată ei se pot ruga la Moaştele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, aduse în premieră în România, informează adevarul.ro.
Este pentru prima dată în istorie când moaştele Sfintei Ana părăsesc Italia. Ele se află din secolul al XV-lea la Bologna însă, datorită legăturii strânse cu comunitatea greco-catolică din România, mai-marii bisericii au fost de acord ca un fragment din craniu reprezentând arcada sprâncenei drepte a Sfintei să fie adus în ţara noastră. La procesiunea religioasă de luni seara de la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj au participat peste o mie de credincioşi greco-catolici, unii veniţi în pelerinaj din alte judeţe. Racla cu relicva Sfintei Ana a fost adusă luni în România cu un avion de la Bologna până la Cluj-Napoca, iar de aici cu un microbuz până la Blaj.
Azi, moaştele vor fi la Alba Iulia
Conform sursei citate, delegaţia italiană a poposit mai întâi la Palatul Arhiepiscopal, unde relicva Sfintei Ana a fost venerată de către Cardinalul Lucian, iar apoi, ea a fost dusă în procesiune până la Catedrala din Blaj. La finalul Sfintei Liturghii, credincioşii prezenţi, inclusiv cei care nu au mai avut loc în timpul slujbei în Catedrală, s-au putut închina la moaştele Sfintei Ana. De asemenea, au avut posibilitatea să se închine la acestea şi credincioşii ortodocşi. De la Blaj, moaştele Sfintei Ana au ajuns, luni seara, la schitul de la Găbud, unde a avut loc, de asemenea, o procesiune religioasă, iar miercuri seara vor ajunge la Alba Iulia, de unde vor fi duse spre închinare la Mănăstirea Oaşa. De asemenea, racla cu Sfintele Moaşte va fi adusă, spre închinare, şi la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia.
Această relicvă a Sfintei Ana a fost donată în 1435 de regele Angliei, Henric al VI-lea Plantagenet, episcopului de Bologna, Fericitul Nicola Albergati. Moaştele aparţinuseră familiei Plantagenet, ai cărei membri, cu două secole mai devreme, participaseră la a Patra Cruciadă. Întors la Bologna, Nicola Albergati a încredinţat Sfintele Moaşte Mănăstirii Certosa, unde el însuşi începuse viaţa monahală şi unde existau reguli stricte, cu privegheri şi posturi aspre. Întrucât femeile nu puteau intra în mănăstire, călugării au mutat Sfintele Moaşte într-o biserică pe care o deţineau în interiorul oraşului. În urma desfiinţării mănăstirilor din nordul Italiei de către Napoleon, ele au fost transferate în Catedrala Mitropolitană din Bologna. Până luni, moaştele Sfintei Ana n-au părăsit niciodată Bologna.
Sfânta Ana este considerată ocrotitoarea copiilor şi a maternităţii, pentru că a născut la bătrâneţe, după multe rugăciuni, lacrimi şi post.
