Sarmale, costiţă, ciorbă de burtă şi cozonaci, delicatese românești în Japonia și Europa!
Oricât de bine îţi merge şi indiferent de câţi ani eşti plecat peste hotare, dorul de casă nu te lasă. Toţi urmăresc canalele de televiziune din România de oriunde s-ar afla. Plăcerea de a vedea locurile cunoscute este inegalabilă. Iar mancarea românească îi apropie de familie, de copilărie, de tot ce le e drag.
Nu este de mirarea că în ţările din Europa, în America şi chiar şi în Australia, românii şi-au deschis restaurante sau magazine în care vând străinilor cele mai bune mâncăruri tradiţionale româneşti.
Citește și: Cum se prepară, de fapt, cârnații de Pleșcoi. Reteța e simplă și delicioasă
Revenim la mâncare imediat. Înainte luăm ceva "tare", după cum e obiceiul la români, o ţuică în Oltenia sau o palincă în Ardeal sau Moldova ca să deschidă pofta de mâncare.
În îndepărtata Japonie, o româncă a îmbinat limba română cu cea japoneză pentru a-şi boteza restaurantul. Yashibe, adică „Ia şi be“ "că aşa se spune la mine la Moldova", se laudă românca. Yashibe înseamnă în japoneză „Departamentul Poeziei de Noapte”, dar felul în care se pronunţă seamănă izbitor cu vorba moldovenească.
Iată și: Cea mai delicioasă zacuscă, după o rețetă a renumitului gastronom, Radu Anton Roman
Andra a deschis restaurantul „Ia şi be” în Japonia
Andra Grosu are deja 19 ani de când locuieşte în Japonia. Aşa a dus-o viaţa, peste mări şi ţări, pentru a-şi urma destinul.
Chiar dacă este la aproape 12.000 de kilometri, Andra trăieşte tot ca un român. Poartă ie şi se defineşte "o ambasadoare a gustului românesc". După 15 ani, timp în care a lucrat pentru japonezi şi-a luat inima în dinţi şi şi-a îndeplinit visul de a deveni ea antreprenoare.
Aşa a luat fiinţă restaurantul cu specific românesc Yashibe. Chiar dacă e născută pe 30 noiembrie, Andra a ales să îşi deschidă restaurantul pe 1 Decembrie. La Yashibe, mâncărurile româneşti sunt savurate de japonezi, francezi şi americani, dar şi de românii care vor să se simtă ca acasă.
„Astăzi (n. red. - 30 noiembrie) sărbătoresc Sfântul Andrei, sărbătoresc ziua mea de naştere. Iar mâine (n. red. - 1 decembrie) sărbătoresc înfiinţarea restaurantului Yashibe şi, bineînţeles, România. Ceea ce vreau eu să fac este ca fiecare persoană care vine aici, la Yashibe, să se simtă ca acasă. Vă aştept la Yashibe oricând cu o ciorbiţă caldă, cu un vin fiert. Să ne bucurăm unii de alţii!”, a transmis românca Andra Grosu, ieri, din îndepărtata Japonie, într-un mesaj pe facebook.
Revenim în Europa. În Italia, Austria, Spania sau Marea Britanie, peste tot găsim români care îşi alină dorul de ţară cu preparate culinare. Le prepară şi le vând străinilor. Iar clienţii revin întotdeauna.
Ciorba de burtă face concurenţă şniţelului vienez
Lenuţa şi Lucian Ursaciuc fac lucrul acesta în Viena. Şi-au deschis un restaurant chiar pe strada pe care o dată a locuit Bethoveen. Lângă un restaurant unde şniţelul vienez este regele, românii noştri fac concurenţă cu borş de vită, ciorbă de burtă, sarmale, tochitură cu mămăligă şi cârnaţi de casă. Restaurantul poartă numele Bucowina şi are povestea lui. Tot în inima Vienei o familie de români şi-a deschis un magazin cu produse „de acasă”.
Clienţii, români, vienezi sau germani intră zilnic în magazinul românilor. Pe rafturi, ca la bunica: biscuiţi, gemuri, conserve, murături, mezeluri tradiţionale, bomboane pentru brad şi vinuri. Toate româneşti.
Mai mult, anumite prăjituri făcute în vestul României sunt aduse cu maşinile frigoriofice 500 de kilometri. Se vând foarte bine, povesteşte Raul, proprietarul magazinului. "E sistemul foarte bine pus la punct în Austria ceea ce face foarte uşor să deschizi o afacere.
De ce am deschis un restaurant românesc? Din dorinţa mai multor oameni şi din lipsa produselor de acasă, fiind o comunitate foarte mare în Austria" a explicat Raul.
De la bancă, la cofetăreasă
Meda Contraş este o altă româncă stabilită peste hotare. În România, lucra la o bancă, în Cluj Napoca. A plecat în Anglia unde a simţit pe propria piele cum viaţa bate filmul. A început să îşi câştige banii de existenţă, lucrând ca menajeră, apoi a ajuns prin multă muncă managerul unui lanţ de retail.
Un mesaj postat pe facebook, în urmă cu 6 ani i-a deschis un drum la care nu visa. S-a oferit să facă prăjituri de Sărbători pentru românii din zona oraşului Bournemouth, din sudul Angliei.
Cererea a fost atât de mare încât coptul cozonacilor şi prăjiturilor de casă cu specific românesc au devenit pentru Meda o afacere profitabilă în ultimii ani.
„Savarine am făcut pentru prima dată aici. Amandine am făcut pentru prima dată aici. Cozonacii la fel - eu toată copilăria mea, am mâncat numai beigli (cozonac unguresc, n.r.) cu nucă şi cu mac.
Cozonacii ca-n Moldova aici i-am perfecţionat. Aici sunt foarte puţini români din Ardeal, sunt mai ales din sud şi din Moldova”, povestea Meda pe facebook cum i-au transformat viaţa reţetele de prăjituri din copilărie.
Pentru Meda Contraş a început perioada în care zi şi noapte în bucătăria ei se coc prăjituri, iar românii din Bournemouth abia aşteaptă să le ia acasă.
Mezeluri româneşti, în inima Romei
Alina Lia Dobrin este o româncă din Sibiu. Împreună cu soţul ei, Iulian, au reuşit în afaceri în Italia cu mâncarea românească. Au două restaurante unde Alina se ocupă de tot: „Învelesc sarmale, fac curăţenie, nu se poate fără mine”, povesteşte ea.
Soţul ei are un magazin foarte apreciat de românii din Italia, cu mezeluri tradiţionale româneşti. „Produsele lui bărbate-miu sunt mai ieftine. În România mi se par extrem de scumpe”, spune Alina Lia despre preparatele din carne pe care le face soţul ei la Roma.
Alina Dobrin este extrem de activă în mediul online. Cântă, găteşte, totul la vedere. A pornit cu un magazin mic, în nordul Romei. I-a mers bine şi cu fiecare an s-a extins.
Acum soţii Dobrin au două restaurante unde se serveşte mâncare românească şi se ascultă muzică populară, un magazin cu mezeluri româneşti şi două magazine alimentare unde foarte apreciaţi sunt pufuleţii.
Românii vin la soţii Dobrin nu numai pentru produsele româneşti, dar şi ca să depene amintiri de acasă, scrie Panorama.
Aşadar, mâncarea românească nu numai că alină românilor din Diaspora dorul de casă, dar le-a şi deschis drumuri spre o viaţă mai bună.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
