Tâmpa, un loc plin de istorie și mistere. De la balaurii din adâncul muntelui la statuia dinamitată
Vârful Tâmpa, unul dintre locurile emblematice ale Brașovului nu este doar un loc pitoresc, ci și unul plin de povești, unele dintre ele mai puțin cunoscute, dar cu siguranță fascinante. De exemplu, pe Vf. Tâmpa au fost amplasate la un moment dat două monumente. Unul a fost distrus de oamenii furioși, celălalt a fost dinamitat. Dar locul este învăluit de multe povești, legende și mistere.
Vârful Tâmpa, un loc plin de povești
Situat chiar în mijlocul orașului, Tâmpa ajunge la o altitudine de 960 de metri, iar priveliștea de pe vârf este absolut spectaculoasă: o vedere panoramică asupra orașului și împrejurimilor care îți taie respirația.
Drumul până pe vârf este ușor accesibil, chiar și pentru cei care nu sunt obișnuiți cu muntele.
Cel mai popular traseu, Drumul Serpentinelor, datează din 1837 și e marcat cu triunghi roșu. Acesta face o buclă largă până sus și îți oferă numeroase puncte de belvedere, de unde poți admira Brașovul ca în palmă.
Vf. Tâmpa, învăluit de povești necunoscute
Tâmpa nu este doar un loc pitoresc, ci și unul plin de istorii. Unele dintre acestea sunt mai puțin cunoscute cum ar fi amplasarea a două monumente care au fost pe rând distruse.
În anul 1849, după ce rușii au „pacificat” Transilvania, au ridicat pe Vf. Tâmpa un monument cu inscripția „Rusia et Austria unitae MDXXXIL”, Acestea a fost distrus prin intervenția oamenilor în anul 1860.
Douăzeci de ani mai târziu, în 1869, maghiarii au construit statuia lui Arpad pentru a celebra 1.000 de ani de la sosirea în Panonia. Aceasta a fost ulterior dinaminată, amintește Biz Brașov.
Nu putem să nu amintim de celebra bancă săpată în stâncă de care este legată o poveste tristă. Se spune că doi tineri îndrăgostiți au murit îmbrățișați zdrobiți de o stâncă prăvălită peste ei.
Se spune că pe Vf. Tâmpa din Brașov a existat un altar dacic, unde se făceau sacrificii umane, iar în secolul 13 a fost construită Cetatea Brașovia pentru ca locuitorii să se salveze de invadatori.
În anul 1837 a fost amenajat primul traseu, și anume Drumul Serpentinelor.
Balaurul, lacul și tunelele
De multă vreme, o legendă se transmite din generație în generație.
Se zvonește că Tâmpa ascunde tuneluri secrete, care leagă muntele de diverse locuri din oraș.
Deși nimeni nu a dovedit existența lor, ideea unui labirint subteran atrage curioși și adaugă un strop de mister muntelui.
Una dintre cele mai vechi legende spune că sub munte ar exista un lac uriaş care ar fi de fapt rămăşiţa unei mări.
Oamenii de ştiinţă şi geologii nu au reuşit însă să demonstreze existenţa acestui lac, dar nici să infirme teoria. Dacă lacul nu a fost descoperit, existenţa a trei-patru tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi, numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele, potrivit Adevărul.
Alte două legende vorbesc despre un balaur care a semănat teroare în Brașovul de altădată.
Una dintre legendele transmisă din vorbă în vorbă menţionează existenţa unui asemenea monstru într-o peșteră. Legenda spune că acest balaur care ar fi ucis copiii conducătorilor Braşovului.
În cele din urmă, orașul a scăpat de monstru cu ajutorul unui
măcelar, care a apelat la un truc. A umplut cu var o piele de viţel și a lăsat-o la gura peșterii.
Legenda spune că balaurul ar fi mâncat-o, apoi a murit după ce burta i s-a umflat și a plesnit.
Tot un balaur este protagonistul unei alte legende, şi ea la fel de sângeroasă. Se spune că o călugăriţă care ar fi trăit într-o peşteră din munte ar fi găsit un pui de balaur rănit. L-a îngrijit şi l-a crescut, dar creatura nu a fost deloc recunoscătoare. Ba chiar şi-a mâncat stăpâna. Legenda spune că peştera unde a locuit femeia a fost denumită Peştera Călugăriţei.
