Un timișorean și mama sa, executați silit pentru împrumuturi pe care susțin că nu le-au făcut. „Am crezut că fac infarct!”
Un bărbat din Timișoara și mama sa susțin că au descoperit întâmplător că figurează drept codebitori în trei contracte de credit Raiffeisen Bank, deși nu au solicitat împrumuturile și nu și-au dat acordul. În total, pe numele bărbatului apar credite de aproximativ 185.000 de lei, iar mama sa figurează într-un contract de aproape 100.000 de lei. O expertiză grafologică ar fi stabilit că semnăturile nu le aparțin, potrivit avocatei familiei. După trei ani de cercetări, dosarul riscă însă să fie clasat, susține aceasta.

Un SMS despre o presupusă restanță bancară a fost începutul unei situații pe care Denis Alexandru Balint nu și-ar fi imaginat-o niciodată. Inițial, a crezut că este vorba despre o tentativă de fraudă online. Ulterior, a aflat că banca îl considera responsabil pentru plata unui credit contractat de un fost coleg de muncă. Când a încercat să lămurească situația, a descoperit că nu era vorba despre un singur împrumut, ci despre trei contracte în care apărea ca garant sau codebitor. Mai mult, în aceeași situație a ajuns și mama lui.
Cei doi susțin că nu au semnat documentele și că datele lor personale au fost folosite fără știrea lor. În spatele contractelor apar aceleași instituții și persoane implicate în intermedierea creditelor. Unul dintre beneficiarii împrumuturilor a declarat că a fost convins să acceseze o sumă mai mare decât avea nevoie și că a plătit un comision de 3.000 de euro unui bărbat care l-ar fi ajutat să obțină finanțarea.
Avocata Aurica Șteț afirmă că expertiza grafologică a confirmat că semnăturile celor doi nu sunt autentice. În schimb, Parchetul susține că dosarul este încă în lucru, iar banca invocă protejarea confidențialității datelor clienților.
Cum a aflat un timișorean că este codebitor într-un credit de 91.000 de lei
Denis Alexandru Balint spune că primele semnale au apărut în 2023. A primit un mesaj prin care era îndemnat să contacteze banca pentru clarificarea unei presupuse întârzieri la plată. Pentru că știa că nu are datorii, a suspectat o tentativă de înșelăciune și nu a dat importanță notificării.
A mai primit un SMS, iar ulterior a fost contactat telefonic de o angajată a băncii. Discuția l-a surprins încă de la început: reprezentanta Raiffeisen Bank îl căuta, de fapt, pe un alt bărbat, Irtel Roland.
„Alo, bună ziua, domnul Irtel Roland?” Și-i zic doamnei: „Nu, sunt domnul Balint Denis Alexandru. Dar ce s-a întâmplat?” „Păi v-am sunat din partea Raiffeisen Bank, domnul are de plătit la noi și nu și-a mai făcut plata. Știți cum putem să dăm de el?”, povestește Denis.
Timișoreanul le-a explicat că îl cunoaște pe Roland din perioada în care locuiau în chirie în aceeași curte și că îi va transmite că a fost căutat, dacă îl va întâlni.
Numai că următorul apel avea să schimbe complet situația. De această dată, banca nu îl mai căuta pentru a obține date despre fostul vecin, ci pentru a-i solicita chiar lui să își îndeplinească obligațiile din contract.
„Bună ziua, domnul Balint Denis Alexandru?” Zic: „Da.” „Îl căutăm pe domnul Irtel Urich Roland.” Și zic: „Doamnă, dar fiți amabilă, de ce mă căutați pe mine? Căutați-l pe dânsul, vorbiți cu dânsul, nu cu mine.” Și îmi zice: „Păi sunteți codebitorul dânsului.” Când am auzit, am zis că fac infarct”, a relatat bărbatul.
Denis a mers la două sucursale bancare pentru a verifica informația. Susține că, la început, angajații nu au identificat în sistemul consultat de el vreo calitate de garant sau codebitor. Ulterior, a cerut ajutor juridic și a solicitat o copie a contractului.
Documentul arăta că figura drept codebitor într-un împrumut de 91.000 de lei acordat lui Irtel Roland, la 19 decembrie 2022.
Bărbatul a contestat imediat semnătura de pe contract: „Doamnă dragă, oi avea eu o problemă cu ochiul stâng, dar cu dreptul văd foarte bine. Dacă semnătura asta seamănă una cu alta, eu sunt copilul dumitale”, susține el că i-a spus angajatei băncii.
În documentul consultat de publicație, intermediarul creditului este Credit Card Broker SRL. La verificarea identității și a semnării contractului este menționată Georgiana Bărbulescu, iar din partea băncii apare numele Ecaterinei Kurtev, expert clienți persoane fizice și IMM-uri.
Mama lui Denis Balint, executată silit pentru un alt credit pe care spune că nu l-a contractat
După ce a descoperit că figura într-un contract de credit fără să își fi dat acordul, Denis Balint a depus plângere penală în 2023. A crezut că ancheta va clarifica rapid cine i-a folosit datele și cum a ajuns semnătura sa pe documentele bancare.
În martie 2025, însă, problema a devenit și mai gravă. Mama lui, Monica Balint, a primit o somație de executare silită din partea unei firme de recuperare a creanțelor.
Denis spune că, atunci când a văzut documentul, a făcut imediat legătura cu propria situație.
„Când am văzut Raiffeisen Bank, numele lu’ maică-mea, i-am zis: «Stai să vezi de nu ți-o făcut și ție, mami, un credit sau ceva»”, povestește acesta.
Suspiciunile s-au confirmat după ce femeia a obținut contractul. Monica Balint figura drept codebitor într-un împrumut de aproximativ 100.000 de lei, acordat lui Constantin-Claudiu Duluță.
Și acest contract fusese încheiat la finalul anului 2022, mai exact pe 29 decembrie. Documentele indică aceeași bancă, aceeași societate de intermediere și aceeași angajată Raiffeisen Bank, Ecaterina Kurtev. Brokerul menționat de această dată este Sorina-Andreea Kusnodi.
Potrivit documentelor analizate, clientul și brokerul au semnat contractul pe 29 decembrie 2022, iar reprezentanta băncii l-a semnat câteva zile mai târziu, pe 3 ianuarie 2023.
Al treilea credit: încă 94.000 de lei pe numele lui Denis Balint
În iulie 2026, Denis Balint a primit o nouă notificare de executare silită. De data aceasta, știa deja că trebuie să verifice cu atenție orice document în care apărea numele său.
Când s-a prezentat la executor pentru a explica faptul că există deja o plângere penală privind primul credit, a aflat că figurează codebitor într-un alt contract Raiffeisen Bank.
Împrumutul, în valoare de 94.000 de lei, fusese acordat unei femei pe nume Andreea Narcisa Oroseanu.
Și în acest caz, documentele prezintă elemente comune cu celelalte două contracte: aceeași bancă, aceeași firmă de brokeraj, Credit Card Broker SRL, și aceleași persoane implicate în procesul de intermediere. Contractul este semnat de clientă și broker pe 17 ianuarie 2023 și parafat de bancă în ziua următoare.
Astfel, în mai puțin de o lună, Denis Balint ajunsese să figureze ca garant sau codebitor în împrumuturi care însumau aproximativ 185.000 de lei. Mama sa apărea, la rândul ei, într-un contract de aproape 100.000 de lei.
Bărbatul susține că nu sunt singurele persoane care s-ar afla într-o situație asemănătoare și spune că știe direct și alte persoane care ar fi fost afectate.
Cine este bărbatul despre care Denis spune că intermedia creditele
În încercarea de a afla cum a ajuns numele său în contractul lui Irtel Roland, Denis Balint a discutat chiar cu beneficiarul împrumutului.
Cei doi fuseseră colegi la firma de salubritate din Timișoara și locuiseră în aceeași curte, în chirie, la un bărbat cunoscut sub porecla „Ciobo”, identificat de Denis drept Szabolcs Toni.
Potrivit relatării lui Balint, fostul coleg ar fi avut nevoie de aproximativ 5.000 de euro și ar fi apelat la Toni pentru a obține un credit.
Discuția despre persoana trecută drept garant ar fi fost însă evitată.
„El mi-a spus că a vrut să scoată o sumă de 5.000 de euro. Mi-a pomenit de domnul Toni, care i-ar fi spus că este și un girant. Irtel a zis că l-a întrebat cine e, iar domnul Toni i-ar fi răspuns: «Nu ai tu treabă cine-i girantul. Tu semnează acolo și atâta tot». El zice că nu a știut că e vorba de 20.000 de euro (n.r. credit), nicidecum 5.000 de euro”, a declarat Denis.
Unul dintre beneficiarii creditelor: „Eu recunosc că am fost fraierit”
O altă piesă importantă în poveste este mărturia lui Constantin-Claudiu Duluță, beneficiarul împrumutului în care Monica Balint figurează drept codebitor.
Contactat de Libertatea, bărbatul a spus că avea nevoie de un credit și că a ajuns să discute cu un intermediar pe nume Toni, după ce mersese inițial la bancă.
Duluță afirmă că nu o cunoaște pe Monica Balint și că nu ar fi solicitat ca aceasta să fie trecută în contract.
„Eu doar atât am dus, al soției. (…) Cum să pun eu pe un om necunoscut? Ca și cum v-aș pune pe dumneavoastră. Cum să fac așa ceva?”, a declarat acesta.
Potrivit propriei mărturii, intermediarul l-ar fi convins să solicite o sumă mai mare decât cea de care avea nevoie.
„Eu am mers la bancă și, a doua zi m-a sunat el și a zis: «Te ajut.» (…) I-am zis că o pun girantă pe soție, eu n-am vrut să scot atâția bani. Și el a zis: «Nu se poate, că îți trebuie mai mult, cât îți dă banca.» Atunci m-a fraierit, eu recunosc că am fost fraierit”, a povestit Duluță.
Bărbatul susține că, după aprobarea creditului, intermediarul i-a cerut o parte din bani.
„Ăsta e adevărul. Mi-a luat 4.000 de euro, cred. Nu. 3.000 de euro. I-am dat când am scos din bancă. După aia nu am mai avut nicio tangență. Eu m-am bucurat că am scos banii și i-am plătit. El îmi spunea mie că dacă am pe cineva care are nevoie să scoată din bancă să îi aduc că să am și eu partea. După aceea am auzit că multă lume fraierește și ia buletine și învârte carduri”, a mai declarat Constantin-Claudiu Duluță.
Înregistrarea în care un bărbat propune să achite ratele: „Dacă se plătește banii înapoi la bancă e bine?”
În materialul obținut de Libertatea apare și o înregistrare audio în care o femeie discută cu un bărbat identificat drept „Ciobo”. Aceasta îi reproșează că ar fi fost trecută codebitor într-un contract fără să știe.
În timpul conversației, bărbatul îi propune o soluție prin care creditul să fie refinanțat, iar ratele să fie achitate în continuare.
„Dacă este, mergem, te refinanțez pe Ruja în altă parte, cât luați peste banii ăia, 5.000 de euro, sunt banii voștri și noi plătim rata mai departe. Dacă se plătește banii înapoi la bancă e bine?”, întreabă acesta.
Femeia respinge propunerea: „Îmi pare rău, nu sunt de acord cu asta. Nu iert. Îmi pare rău, eu nu am avut așa ceva, nu iert”.
Reclama de pe Facebook pentru credite bancare
Un alt element prezentat în investigație este o postare publicată în august 2025 pe un profil de Facebook asociat de Denis Balint cu Szabolcs Toni, bărbatul pe care îl numește „Ciobo”.
Postarea promovează servicii de intermediere pentru credite de nevoi personale și împrumuturi ipotecare. În mesaj apare formularea: „Nevoi personale de la orc banca și ipotecare vacante asigurar”.
Din imaginile publicate se observă numele companiei MCG Consulting, precum și numele Georgianei Bărbulescu, afișat pe geamul biroului.
Libertatea a încercat să contacteze persoanele ale căror numere de telefon apăreau în anunț, precum și numerele indicate de Denis Balint. Nu a reușit însă să obțină un punct de vedere din partea bărbatului sau a femeii menționate.
Expertiza grafologică ar fi confirmat că semnăturile nu aparțin celor doi
Avocata Aurica Șteț, care îi reprezintă pe Denis și Monica Balint, susține că ancheta a produs deja o probă importantă: expertiza grafologică.
Potrivit acesteia, ambii clienți au oferit mostre de scris, iar concluziile examinării ar fi arătat că semnăturile de pe contractele de credit nu le aparțin.
„Clienții mei au dat și probă de scris, s-a făcut expertiză grafologică și, bineînțeles, a reieșit faptul că nu au semnat contractul de credit și că datele le-au fost folosite fără acordul lor și fără știința lor”, a declarat avocata.
Aurica Șteț spune că a primit confirmarea rezultatului de la unul dintre polițiștii care se ocupă de dosar.
„M-a sunat domnul de la poliție și mi-a confirmat faptul că expertiza grafologică a fost finalizată și nu este semnătura lor. Oricum, nu avea cum să fie semnătura lor, pentru că, la momentul când s-au făcut contractele de credit, oamenii erau la muncă”, a explicat aceasta.
Cu toate acestea, avocata este nemulțumită de modul în care au evoluat cercetările. Ea susține că polițiștii au înaintat dosarul către parchet cu propunere de clasare sau de renunțare la urmărirea penală, deși, în opinia sa, există suficiente indicii pentru identificarea celor responsabili.
„Nu e bănuială. Eu am fost la parchet, am întrebat la secretariat și mi-a spus doamna de la secretariat că dosarul a venit la parchet cu această propunere. Bineînțeles că soluția, în momentul în care ne va fi comunicată, o vom contesta în instanță pentru că, în opinia noastră, sunt probe suficiente care să indice persoanele care au săvârșit infracțiunile”, a declarat Aurica Șteț, citată de Libertatea.
Ce spun Raiffeisen Bank și Parchetul despre creditele contestate
Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a transmis că dosarul se află încă în lucru și că, în acest moment, nu pot fi furnizate informații suplimentare despre stadiul cercetărilor.
Raiffeisen Bank a fost, de asemenea, solicitată să explice situația contractelor în care Denis și Monica Balint figurează drept codebitori. Reprezentanții instituției au invocat confidențialitatea informațiilor bancare.
„Pentru a proteja confidențialitatea datelor clienților”, banca nu poate furniza informații despre conturi sau operațiuni unor terțe persoane, a fost răspunsul transmis publicației.
Nici Credit Card Broker SRL nu a transmis un punct de vedere, au spus cei de la Libertatea.
Pentru Denis și Monica Balint, însă, problema nu se limitează la o dispută privind niște documente bancare. Cei doi se confruntă cu proceduri de executare silită pentru împrumuturi pe care susțin că nu le-au solicitat și pentru care spun că nu și-au dat acordul.



































