5 greșeli la masă. Un obicei banal te poate trimite direct la spital

Puțini dintre noi ne gândim cu adevărat la modul în care mâncăm și bem, deși felul în care înghițim poate avea un impact direct asupra sănătății gâtului și a căilor respiratorii. „Modul corect de a înghiți, deși pare natural, poate varia de la o persoană la alta. Cheia este să luați mușcături potrivite, să mestecați temeinic și să aveți la îndemână puțin lichid pe parcursul mesei”, explică dr. Laura Dominguez, otorinolaringolog și specialist în tulburări de înghițire, citat de Adevărul.

5 greșeli la masă. Un obicei banal te poate trimite direct la spital.

Tulburările de înghițire, cunoscute medical sub denumirea de disfagie, pot afecta semnificativ viața de zi cu zi, iar recunoașterea lor timpurie este esențială pentru prevenirea complicațiilor grave, inclusiv a aspirațiilor care pot pune viața în pericol.

5 greșeli frecvente la masă care agravează disfagia

Deși pare un act reflex, înghițirea corectă implică o coordonare complexă între mușchi și nervi. Iată cele mai frecvente cinci greșeli care pot agrava tulburările de înghițire:

1. Înghițirea rapidă a alimentelor – mestecatul insuficient și „tragerea pe gât” a mâncării poate provoca blocaje sau senzații de disconfort.
2. Consumarea cantităților mari de lichide dintr-o singură înghițitură – băutul rapid crește riscul ca lichidul să ajungă în căile respiratorii.
3. „Pufăitul” lichidelor – aspirarea lichidelor cu suflu forțat, în locul înghițirii normale, poate provoca accidente și inflamații.
4. Înclinarea excesivă a capului pe spate – poziția greșită solicită structurile gâtului și crește riscul de aspirație.
5. Neglijarea texturii și consistenței alimentelor – alimentele uscate sau greu de mestecat cresc riscul de blocaje și complicații respiratorii.

Cum să înghițiți corect alimentele și lichidele

Logopezii recomandă încetinirea ritmului de consum, mestecarea temeinică a alimentelor și evitarea reflexului de „tragere pe gât”. În cazul lichidelor, înclinarea capului ușor înainte sau folosirea unui pai poate transforma gravitația într-un aliat, reducând riscul ca lichidele să pătrundă în căile respiratorii.

„Aceste comportamente sunt esențiale pentru o înghițire sigură, mai ales la copii și la persoanele cu dificultăți de deglutiție”, subliniază Stephanie Jeret, medic logoped din Skokie, Illinois.

Cauzele și simptomele disfagiei

Disfagia poate apărea din multiple motive, de la inflamații temporare după o infecție respiratorie, până la afecțiuni cronice, cum ar fi leziuni post-radioterapie, boli neurologice sau probleme gastrointestinale. „Înghițirea implică peste 30 de mușchi și numeroși nervi cranieni, coordonați rapid pentru a permite trecerea alimentelor și lichidelor în stomac”, explică Amy Zembriski, logoped din New Jersey.

La copii, tulburările fac parte din categoria tulburărilor de alimentație pediatrice, afectând aproximativ unul din trei duzini de copii sub cinci ani. La adulți, aproximativ unul din 17 cu vârsta peste 45 de ani se confruntă cu disfagie, frecvent asociată cu afecțiuni neurologice sau îmbătrânirea naturală a mușchilor gâtului.

Viața de zi cu zi cu disfagie: provocări și adaptări

Disfagia poate impune ajustări semnificative ale dietei și stilului de viață. Unele persoane necesită utilizarea sondei de alimentare, în timp ce altele trebuie să evite anumite texturi. Modificările includ alimente pasate sau lichide îngroșate, menite să prevină pătrunderea accidentală în căile respiratorii și complicațiile asociate.

La copii, aceste dificultăți pot genera anxietate, preferințe alimentare restrictive și afectarea socializării. Părinții trebuie să fie atenți și să ofere sprijin constant, deoarece mesele pot deveni surse de stres și frustrare.

Recomandări esențiale pentru prevenirea complicațiilor

1. Mestecați bine alimentele solide și luați mușcături mici.
2. Beți lichide în cantități moderate și evitați reflexele periculoase, precum „pufăitul”.
3. Mențineți o poziție neutră a capului sau ușor înclinat înainte în timpul înghițirii.
4. Consultați un specialist logoped sau otorinolaringolog la primele semne de dificultate.
5. Adaptați consistența alimentelor la nevoile individuale, mai ales în cazul copiilor și vârstnicilor.

Disfagia poate afecta calitatea vieții și pune în pericol sănătatea gâtului și a căilor respiratorii. Învățarea tehnicilor corecte de înghițire, identificarea timpurie a tulburărilor și consultarea unui specialist pot preveni complicațiile severe și pot asigura o alimentație sigură și confortabilă pentru toți cei afectați.