Tu știai de ce apare somnambulismul? Și care sunt metodele de tratare ale acestei afecțiuni
Te-ai culcat vreodată în patul tău și te-ai trezit pe canapeaua din sufragerie? Sau poate te-ai trezit cu firimituri misterioase presărate peste pijamale fără a-ți aminti o gustare la miezul nopții? Dacă da, este posibil să fii unul cei 6,9% dintre persoanele care au experimentat cel puțin un episod de somnambulism în viața lor. Deși prevalența somnambulismului este semnificativ mai mare la copii, aproximativ 1,5% dintre adulți au avut un episod de somnambulism dincolo de anii copilăriei. Somnambulismul poate fi cauzat de medicamente, genetică sau afecțiuni de sănătate care vă perturbă somnul. Iată ce știm despre motivul pentru care unii oameni sunt somnambuli.
Ce este mai exact somnambulismul?
Somnambulismul este o tulburare a somnului care apare în cea mai profundă parte a somnului dumneavoastră cu mișcări nerapide ale ochilor (NREM). Cel mai adesea apare în decurs de 1 până la 2 ore de la adormire.
În timpul unui episod de somnambulism, puteți să vă ridicați, să vă plimbați și chiar să efectuați activități obișnuite - toate în timp ce dormiți. Ochii tăi sunt deschiși, dar de fapt ești încă într-o stare de somn profund, scriu cei de la putereaminții.ro.
Asociația Americană de Psihiatrie nu consideră somnambulismul o tulburare decât dacă se întâmplă suficient de des pentru a vă provoca suferință și vă perturbă capacitatea de a funcționa în timpul zilei.
Ce cauzează somnambulismul?
Mai frecvent la copii decât la adulți, somnambulismul este adesea depășit de anii adolescenței. Dar nu toată lumea se oprește din somnambulism odată ce devin adulți. Deși sunt rare cazurile, unii oameni pot începe somnambulismul abia la vârsta adultă.
Cercetătorii au identificat mai multe afecțiuni de sănătate, activități și substanțe despre care se știe că declanșează episoade de somnambulism. De asemenea, este posibil să fi moștenit asta.
Stres
Stresul și anxietatea sunt cunoscute că interferează cu o noapte bună de odihnă. Unii oameni de știință în domeniul somnului cred, de asemenea, că stresul în timpul zilei poate contribui la somnambulism.
Un studiu efectuat pe 193 de pacienți dintr-o clinică de somn a constatat că unul dintre principalii factori declanșatori ai episoadelor de somnambulism a fost evenimentele stresante experimentate în timpul zilei.
Dacă doriți să reduceți nivelul zilnic de stres, astfel încât să vă puteți odihni noaptea, poate doriți să încercați tehnici de reducere a stresului, cum ar fi acestea:
- fă exerciții fizice regulate
- practică mindfulness
- limitează cofeina
- fă exerciții de respirație
- încearcă yoga
Privarea de somn
Oamenii care nu dorm suficient sunt mai vulnerabili la somnambulism. Cercetătorii care au studiat scanările RMN ale creierului persoanelor cu antecedente de somnambulism au descoperit că lipsa de somn a crescut numărul de episoade de somnambulism pe care le-au experimentat oamenii.
Migrenă
Dacă aveți migrenă cronică, puteți fi mai vulnerabil la somnambulism. În 2015, un grup de oameni de știință ai somnului a intervievat 100 de pacienți care merg în mod obișnuit în somn și au descoperit o asociere puternică între somnambulism și durerile de cap pe tot parcursul vieții, în special migrenă.
Febră
Somnambulismul a fost asociat cu boli care provoacă febră, în special la copii. Febra poate provoca, de asemenea, terori nocturne, care sunt tulburări de somn în timpul cărora s-ar putea să țipi, să îți dai brațele sau să încerci să scapi de lucrurile înfricoșătoare pe care le percepi în somn.
Tulburări de respirație
Apneea obstructivă în somn este o tulburare de respirație care vă face să opriți respirația pentru perioade scurte în timp ce dormi. Printre altele, apneea severă în somn poate duce la oboseală în timpul zilei, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și boli de inimă.
Dacă aveți apnee obstructivă severă în somn, probabilitatea dvs. de somnambulism este mai mare decât persoanele cu apnee ușoară în somn.
Au existat, de asemenea, rapoarte de somnambulism în rândul copiilor care suferă de astm. Astmul poate duce la privarea de somn, iar medicamentul montelukast a declanșat somnambulismul la unii copii.
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
Dacă aveți BRGE, conținutul stomacului poate reveni prin esofag, provocând senzații de arsură incomode. Pentru mulți oameni, simptomele sunt mai rele noaptea.
Persoanele cu GERD și alte tulburări gastrice sunt mai predispuse la multe tipuri de tulburări de somn, inclusiv somnambulism.
Deoarece BRGE interferează cu somnul, poate provoca epuizare pe termen lung, ceea ce vă face, de asemenea, mai vulnerabil la episoadele de somnambulism.
Boala Parkinson
Boala Parkinson este o afecțiune nervoasă care afectează capacitatea corpului de a se mișca. Pe măsură ce boala progresează, poate afecta părți ale trunchiului cerebral care controlează mișcarea, precum și părți ale creierului care controlează somnul.
În mod normal, când visezi în timpul somnului REM, creierul tău paralizează temporar unii mușchi pentru a te împiedica să acționezi asupra viselor tale și să te rănești pe tine sau pe alții în acest proces.
Unele studii indică faptul că boala Parkinson poate împiedica apariția completă a paraliziei în somn. Acest lucru, la rândul său, poate duce la somnambulism și alte tulburări ale somnului.
De unde știi dacă cineva este somnambul?
Oamenii care sunt somnambuli de obicei nu răspund atunci când încercați să le atrageți atenția. Ei pot avea o privire strălucită sau îndepărtată în ochi. Potrivit experților în somn, somnambulii se pot implica și în alte activități în timp ce sunt în starea lor de somnambulism, inclusiv:
- mâncând
- vorbind
- urinând în locuri care nu sunt toalete
încercând să iasă din casă
De cele mai multe ori, oamenii nu-și amintesc un episod de somnambulism când se trezesc. Dacă trezești pe cineva în timp ce este somnambul, este posibil să fie confuz cu privire la ceea ce se întâmplă.
Este somnambulismul periculos?
Deși majoritatea episoadelor de somnambulism se termină fără răni, somnambulismul poate fi destul de periculos. Unii oameni pot încerca să conducă sau să îndeplinească alte sarcini fără a putea percepe ce se întâmplă cu adevărat în jurul lor.
Într-un studiu care a implicat 100 de pacienți cu antecedente de somnambulism repetat, 57,9% au fost răniți sau au rănit pe altcineva în timpul unui episod de somnambulism.
Rănile au fost rezultatul unor accidente precum căderea pe scări sau lovirea de obiecte precum pereții sau mobilierul. Pentru că cineva s-ar putea răni pe sine sau pe alții în timp ce este somnambul, este o idee bună să trezești pe cineva care este somnambul. Doar fă-o cu blândețe, pentru că o persoană care este somnambulă poate fi surprinsă de a fi trezită.
Când este important să vezi un medic?
Majoritatea copiilor ies din somnambulism până la vârsta adolescenței, fără a avea nevoie vreodată de tratament. Cu toate acestea, dacă somnambulismul nu a început până când ați devenit adult, poate doriți să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a exclude condițiile de bază care vă pot provoca somnambulism.
Dacă dormiți des sau dacă somnambulismul vă cauzează probleme cu funcționarea zilnică sau cu relațiile voastre, este o idee bună să discutați cu un medic.
Cum este diagnosticat și tratat?
Cel mai comun mod de a fi diagnosticat somnambulismul este atunci când altcineva îl vede direct. Deoarece majoritatea somnambulismului are loc în timpul copilăriei, părinții sunt cei care raportează cel mai adesea furnizorii de servicii medicale despre somnambulism.
Dacă medicul dumneavoastră este îngrijorat de somnambulismul dumneavoastră, un studiu de somn ar putea dezvălui mai multe despre starea dumneavoastră.
În timpul studiului de somn, echipa de asistență medicală vă va verifica nivelul de oxigen din sânge, undele cerebrale, respirația și mișcările în timp ce dormiți. Dacă somnambulismul nu este grav, ați putea să îl preveniți reducând stresul din viața de zi cu zi și îmbunătățindu-vă obiceiurile de somn. Dacă aceste metode nu funcționează suficient de bine, medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente pentru a vă ajuta.
S-a demonstrat că clonazepamul (Klonopin) și diazepamul (Valium) reduc somnambulismul. Antidepresivele și benzodiazepinele vă pot ajuta cu nivelul de stres, astfel încât să vă puteți odihni.
Pentru majoritatea copiilor, tratamentul nu este de obicei necesar, deoarece somnambulismul dispare adesea de la sine pe măsură ce copilul se maturizează.
Concluzie
Somnambulismul este o tulburare a somnului în care mergeți, vorbiți sau faceți alte activități în timp ce vă aflați într-o stare de somn profund. Se întâmplă în cea mai profundă parte a ciclului tău de somn, de obicei într-o oră sau două de la culcare.
Mai frecvent la copii decât la adulți, somnambulismul este adesea depășit de anii adolescenței. Dar nu toată lumea se oprește din somnambulism odată ce devin adulți.
