Cea mai bună dietă pentru sănătatea creierului. A fost gândită inițial pentru inimă

Dieta pentru sănătatea creierului este un subiect care atrage tot mai mult interes, pe măsură ce populația îmbătrânește, iar cazurile de demență sunt în creștere. Un amplu studiu coordonat de cercetători de la Universitatea Harvard arată că regimul alimentar considerat cel mai eficient pentru protejarea funcțiilor cognitive nu este dieta mediteraneană, ci dieta DASH, creată inițial pentru combaterea hipertensiunii.

Dieta dovedită cea mai bună pentru creier a fost creată inițial pentru inimă. Foto: Pixabay

Analiza, desfășurată pe parcursul a aproape 30 de ani și pe un eșantion de peste 159.000 de persoane, sugerează că respectarea acestui plan alimentar este asociată cu un risc semnificativ mai mic de declin cognitiv. Cercetătorii spun că beneficiile sunt cu atât mai mari cu cât alimentația sănătoasă este adoptată din perioada de mijloc a vieții.

Dieta DASH a obținut cele mai bune rezultate pentru sănătatea creierului

Dietele la modă vin și pleacă, însă unele modele alimentare își demonstrează eficiența în timp. Cercetătorii de la Harvard au comparat șase tipare alimentare și legătura lor pe termen lung cu sănătatea creierului. Toate au fost asociate cu beneficii, însă un regim s-a detașat clar de celelalte.

Surprinzător, nu dieta mediteraneană a ocupat primul loc, ci dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), concepută inițial pentru reducerea tensiunii arteriale și recomandată în prezent persoanelor cu hipertensiune sau cu antecedente familiale de boli cardiovasculare, scrie Science Alert.

Comparativ cu dieta mediteraneană, care pune accent pe grăsimi sănătoase, fructe, legume și cereale integrale și permite cantități moderate de zahăr și alcool, dieta DASH este mai strictă.

Ea încurajează consumul de fructe, legume, nuci și fructe de pădure, dar limitează aportul de sare, recomandă produse lactate cu puține grăsimi și reduce consumul de zahăr adăugat, carne roșie și alcool.

În studiul care a inclus 159.347 de participanți, voluntarii au raportat la fiecare aproximativ patru ani ce alimente consumau, pe o perioadă de aproape trei decenii. Cercetătorii au evaluat apoi cât de bine respectau fiecare dintre cele șase modele alimentare analizate.

Risc cu 41% mai mic de declin cognitiv

Rezultatele au arătat că persoanele care au urmat cel mai fidel dieta DASH au avut un risc cu 41% mai mic de declin cognitiv subiectiv comparativ cu cei care au respectat-o cel mai puțin.

Celelalte regimuri alimentare au avut, de asemenea, efecte favorabile, însă mai reduse. Alimentația bazată pe plante și indicele hiperinsulinemiei au fost asociate cu un risc cu 24% mai mic de declin cognitiv, Planetary Health Index cu o reducere de 20%, iar dieta de tip mediteranean AHEI-2010 cu o reducere de 16%.

Dieta DASH a depășit toate aceste variante și la testele obiective. Participanții din grupul cu cea mai mare aderență au obținut rezultate echivalente cu un creier cu 0,76 ani mai „tânăr”, iar la testele de memorie de lucru au avut performanțe comparabile cu persoane cu 1,37 ani mai tinere.

Beneficiile sunt mai mari dacă alimentația sănătoasă începe la vârsta de mijloc

„Dieta DASH a fost asociată în mod constant cu riscul de declin cognitiv subiectiv chiar și atunci când alimentația a fost evaluată cu până la 26 de ani înainte de testările cognitive și a avut asocieri protectoare solide la diferite vârste, în special între 45 și 54 de ani”, au scris autorii studiului.

Rezultatele descriu o asociere și nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, însă ele se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care leagă alimentația de sănătatea creierului.

Studii recente au arătat și că dieta MIND, care combină principiile dietelor DASH și mediteraneene, este asociată cu un țesut cerebral mai sănătos la vârste înaintate.

Autorul principal al cercetării, epidemiologul Kjetil Bjornevik, recomandă schimbări alimentare făcute treptat, deoarece acestea sunt mai ușor de menținut pe termen lung.

„Ceea ce ne-a încurajat a fost consecvența rezultatelor în cazul diferitelor modele alimentare. Acest lucru sugerează că nu există o singură abordare corectă și că mai multe strategii alimentare pot avea efecte benefice asupra sănătății cognitive”, a declarat cercetătorul.

El a adăugat că un regim bazat pe legume, pește și cereale integrale, cu un consum redus de carne roșie și procesată, alimente prăjite și băuturi îndulcite, este în concordanță cu rezultatele studiului și poate aduce beneficii atât inimii, cât și creierului.