Veste pentru românii care fac țuică acasă. Decizia care a încins Parlamentul. „Fără să ciocnești un păhărel nu ești ospitalier”

Camera Deputaților a decis majorarea cantității de băuturi alcoolice tradiționale care pot fi produse în gospodărie fără plata accizelor. Noul plafon ajunge la 200 de litri pe an, însă măsura se aplică doar pentru consumul propriu, nu și pentru produsele comercializate. Decizia a provocat controverse și schimburi de replici între parlamentari.

Țuică Foto: arhiva

Românii care își produc în gospodărie țuică sau pălincă din fructe proprii vor putea beneficia de o limită mai generoasă pentru cantitatea scutită de accize. Camera Deputaților a adoptat, pe 7 octombrie, prevederea prin care plafonul este majorat de la 50 la 200 de litri anual pentru o gospodărie.

Măsura vizează băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodărie și nedestinate vânzării. Cu alte cuvinte, țuica sau pălinca făcută pentru consumul familiei și al musafirilor intră în această categorie, în condițiile prevăzute de lege.

Inițiativa a fost însă intens dezbătută în Parlament. Susținătorii au invocat tradițiile românești și faptul că multe gospodării folosesc fructele provenite din propriile livezi. Criticii au atras atenția asupra riscului de creștere a consumului de alcool și asupra posibilelor probleme legate de legislația europeană.

Câți litri de țuică pot fi produși fără accize

Principala modificare adoptată de deputați este creșterea plafonului de la 50 la 200 de litri pe an pentru fiecare gospodărie evidențiată în Registrul agricol.

Prevederea se referă la băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodărie și care nu sunt comercializate. Textul adoptat prevede că produsele trebuie să fie obținute în condițiile stabilite de legislația specifică și să nu fie destinate vânzării.

Astfel, noua regulă nu înseamnă că un gospodar poate produce 200 de litri de țuică pentru a-i vinde fără taxe. Comercializarea produselor schimbă regimul fiscal, iar scutirea nu se aplică băuturilor destinate vânzării.

De ce a fost mărit plafonul pentru țuică și pălincă

Susținătorii amendamentului consideră că măsura ține cont de tradițiile din numeroase regiuni ale României.

Deputatul PSD Mircea Vasile Govor a apărat prevederea în Parlament, făcând referire la producția tradițională din gospodării:

„Vorbim de rodul livezii unei familii, despre muncă de peste an, despre un obicei păstrat din generație în generație.”

Argumentul principal al celor care susțin modificarea este că țuica și pălinca produse în gospodării fac parte din tradițiile rurale și sunt legate de valorificarea fructelor din livezile proprii.

În multe zone ale țării, producerea băuturilor tradiționale din prune, mere, pere sau alte fructe este o practică transmisă de la o generație la alta.

Opoziția critică noua limită de 200 de litri

Majorarea plafonului nu a fost însă primită cu entuziasm de toți parlamentarii.

Criticii măsurii au susținut că o cantitate de 200 de litri pe an este foarte mare pentru consumul unei gospodării și ar putea transmite un mesaj greșit în privința consumului de alcool.

Deputatul USR Adrian Echert a ironizat în plen noua limită:

„Astăzi, ca Parlament al României, spunem că un litru de tărie de peste 60 de grade pe săptămână trebuie să fie 4 ca să ne ajungă.”

Ulterior, parlamentarul a adăugat:

„Nu știu dacă e cineva amendat pentru că are mai multă pălincă în casă.”

Declarațiile au alimentat disputa politică din jurul amendamentului, în condițiile în care opoziția a ridicat și problema compatibilității măsurii cu regulile europene.

Replica AUR: „Fără să ciocnești un păhărel nu ești ospitalier”

În apărarea tradiției românești a intervenit și deputatul AUR Mihail Neamțu, care a făcut referire la obiceiurile din Maramureș și Bucovina.

Acesta a spus:

„Cei care sunt în Maramureș și Bucovina le oferă celor care vin o sticlă de pălincă în semn de cadou.”

Parlamentarul a continuat cu o afirmație care a atras atenția în timpul dezbaterilor:

„Fără să ciocnești un păhărel nu ești ospitalier.”

Replica sa a subliniat argumentul potrivit căruia pălinca și țuica nu sunt privite doar ca băuturi alcoolice, ci și ca elemente ale unor tradiții locale și ale ospitalității românești.

Ce spune concret noua prevedere privind accizele

Textul adoptat de Camera Deputaților completează Codul fiscal și introduce o scutire pentru băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării.

Potrivit formei adoptate: „Sunt scutite de la plata accizelor băuturile alcoolice tradiționale, astfel cum sunt reglementate prin dispoziții speciale, în limita a 200 litri anual pe o gospodărie evidențiată în Registrul agricol (...) și care nu sunt supuse vânzării.”

Prevederea mai stabilește că băuturile alcoolice tradiționale produse pentru consum propriu nu intră în calculul anumitor limite cantitative aplicabile micilor producători independenți de băuturi fermentate.

Țuica produsă pentru vânzare nu beneficiază de aceeași scutire

Un aspect important este diferența dintre producția pentru consum propriu și cea destinată comercializării.

Cei 200 de litri nu reprezintă o cantitate care poate fi produsă și vândută fără plata taxelor. Scutirea este legată explicit de producția nedestinată vânzării.

Așadar, gospodarii care produc țuică sau pălincă pentru familie și musafiri se află într-o situație diferită față de cei care intenționează să comercializeze băutura.

Pentru produsele puse în vânzare se aplică regulile fiscale și condițiile legale specifice activității comerciale.

De ce a fost contestată inițial măsura

Majorarea plafonului a avut un parcurs legislativ controversat.

Președintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea proiectului, invocând inclusiv probleme legate de principiul bicameralismului. Potrivit argumentelor prezentate atunci, amendamentul referitor la accize fusese introdus la Camera Deputaților într-un proiect legislativ care fusese dezbătut inițial în Senat pe o altă temă.

În septembrie, Senatul eliminase prevederea referitoare la plafonul de 200 de litri în urma cererii de reexaminare. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a reintrodus însă amendamentul și l-a adoptat în forma care prevede noua limită.

Există riscul unei dispute cu Uniunea Europeană?

O altă controversă a apărut în jurul compatibilității prevederii cu legislația europeană.

Mai mulți parlamentari au susținut că majorarea plafonului ar putea ridica probleme în relația cu normele europene privind accizele și chiar ar putea expune România unui risc de infringement.

Inițiatorii amendamentului au respins însă această interpretare și au argumentat că măsura nu privește activități comerciale, ci exclusiv producția tradițională pentru consum propriu.

De când se aplică limita de 200 de litri?

Decizia adoptată de Camera Deputaților stabilește noul cadru fiscal, însă aplicarea efectivă trebuie analizată în raport cu forma finală a actului normativ și cu pașii procedurali necesari intrării sale în vigoare.

Important este că, la votul final din 7 octombrie 2026, deputații au respins solicitarea de eliminare a prevederii și au păstrat plafonul de 200 de litri anual pe gospodărie.

Ce trebuie să știe românii care fac țuică în gospodărie

Pentru gospodarii care produc băuturi alcoolice tradiționale, cele mai importante aspecte sunt clare:

• plafonul prevăzut este de 200 de litri pe an pentru o gospodărie;
• scutirea privește băuturile alcoolice tradiționale;
• producția trebuie să fie destinată consumului propriu, nu vânzării;
• prevederea face referire la gospodăriile evidențiate în Registrul agricol;
• comercializarea băuturilor nu intră în această facilitate fiscală.

Prin urmare, noua regulă nu trebuie interpretată ca o autorizație generală pentru producția și vânzarea liberă de țuică sau pălincă.

200 de litri de țuică fără accize: tradiție sau controversă fiscală?

Decizia Parlamentului readuce în prim-plan una dintre cele mai vechi tradiții rurale românești: producerea băuturilor alcoolice din fructele propriei gospodării.

Pentru susținătorii măsurii, plafonul de 200 de litri reprezintă o recunoaștere a tradițiilor și a muncii depuse de familiile care își valorifică recolta. Pentru critici, cantitatea este excesivă și poate încuraja consumul de alcool.

Cert este că modificarea a provocat una dintre dezbaterile mai aprinse din Parlament, cu argumente despre tradiție, fiscalitate, consum de alcool și respectarea regulilor europene.

Deocamdată, mesajul esențial pentru gospodari este următorul: limita adoptată de Camera Deputaților este de 200 de litri pe an, iar scutirea de accize este legată de producția pentru consum propriu, nu de comercializare.