De ce a purtat regina Maria a României mereu o coroană banală. Nu a vrut să audă de pietre prețioase
Coroana Reginei Maria a fost creată la comanda renumitei Case de orfevrerie franceză Falize Frères din Paris, conform unui proiect realizat de pictorul Costin Petrescu, care a fost publicat în revista „România Nouă” pe 4 august 1921.
Proiectul, care conținea toate detaliile necesare, precum și aurul românesc destinat realizării coroanei, au fost livrate Casei Falize de către colonelul Drosso, reprezentant al Palatului Regal.
Costin Petrescu (1872-1954), un artist cu o vastă experiență ca pictor, arhitect și profesor, a fost responsabil pentru conceperea întregului decor, inclusiv designul costumelor pentru cortegiul istoric, baldachinul, mantii regale, sceptrul Regelui Ferdinand și, bineînțeles, coroana Reginei Maria. Din 1899, Petrescu a fost director al Școlii de Belle Arte din București.
Proiectarea coroanei nu a fost o sarcină ușoară pentru artist, dat fiind că indicațiile reginei erau foarte precise și neobișnuite. Regina Maria a subliniat că nu dorea un model modern, ci o coroană de inspirație medievală, care să reflecte tradițiile istorice.
Ce design are coroana purtată de Regina Maria
Coroana rezultată este o capodoperă cu un design distinctiv: are o formă elipsoidală, concepută să se potrivească cu forma capului reginei, care avea un cran dolicocran.
Aceasta a fost proiectată astfel încât să fie purtată în timpul evenimentelor festive, inclusiv la Alba Iulia și București, unde Regina Maria a avut apariții impresionante, ce reflectau un concept teatral bine studiat.
Elementele decorative ale coroanei includ fleuroane mari, montate cu opaluri și turcoaze, inspirate de floarea de crin, simbol personal al reginei.
La baza coroanei se află o bandă ornamentată cu o friză ce ilustrează boabe de grâu, realizată în tehnica „au repousé”, separată de o bordură triplă, decorată cu frunze de acant și brădeturi stilizate, presărată cu pietre semiprețioase, cum ar fi turcoaze și crisoprazuri.
Fleuroanele mici sunt împodobite cu ametiste și opaluri aranjate în formă de treflă. Deasupra, opt raze se unesc într-un glob cruciger, care este acoperit cu o cruce gamată și învăluit de o perlă de aur.
În partea laterală a coroanei, se află două pendilia din rame circulare; una dintre ele prezintă stema mică a Regatului României, iar cealaltă blazonul personal al reginei, simbolizându-i titlurile de principesă de Edinburgh, de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, precum și de Saxa-Coburg-Gotha și ducesă de Saxonia.
De la cele două rame sunt suspendate câte trei lanțuri cu pandantive circulare, fiecare având inscripționată crucea gamată, un alt simbol personal al reginei. Coroana este căptușită cu catifea purpurie, iar pe banda elipsoidală de la bază se află o inscripție în limba franceză: „LES FRERES FALIZE // ORFEVRES // ANCIENS JOAILLIERS // DE LA COURONNE //”.
Ce spun notele legate de comanda coroanei Reginei Maria
În arhivele Casei de bijutieri Falize sunt conservate mai multe note referitoare la comanda coroanei Reginei Maria. Ultima notă, care a fost executată, este datată 5/18 august 1921 și a fost întocmită în numele Parlamentului României de către generalul Constantin Coandă, președintele Comisiei pentru organizarea ceremoniilor de încoronare și, în același timp, Președinte al Senatului.
Acesta a colaborat cu colonelul Drosso, șeful Casei Militare a Regelui, care a fost responsabil cu predarea planurilor și a metalului prețios utilizat de Frații Falize.
Autoritățile române au achitat Casei Falize Frères suma de peste 64.000 de franci, o sumă care a depășit atât negocierea inițială, cât și termenul de livrare. Lucrarea fraților André, Jean și Pierre Falize a fost considerată cea mai inedită coroană din contextul monarhic european conservator și, în același timp, o capodoperă a orfevrăriei din secolele XIX și XX.
Este foarte probabil ca modelul original al coroanei să fie rezultatul unei colaborări strânse între Regina Maria, recunoscută pentru talentul și înclinațiile sale artistice, și artistul Costin Petrescu.
Cine a fost doamna Despina
Inspirația a fost luată, probabil, din reprezentarea unei coroane bizantine purtate de Milița Despina, soția domnitorului Neagoe Basarab, pe fresca de la Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș.
Doamna Despina era descendentă din familia despoților sârbi Branković, legată de ultima dinastie imperială bizantină, cea a Paleologilor, având astfel o ascendență regală care îi permitea purtarea coroanei cu pandantive temporale, conform tradiției bizantine.
În prezent, Coroana Reginei Maria este expusă în cadrul Tezaurului Istoric al Muzeului Național de Istorie, unde poate fi admirată alături de alte coroane și artefacte ce au aparținut Casei Regale a României, precum Coroana de oțel a României și coroana Reginei Elisabeta.
Acest text provine din articolul „Coroana Reginei Maria a României”, publicat în numărul 40 al revistei Historia Special, disponibilă în perioada 28 septembrie - 25 noiembrie 2022, la toate punctele de distribuție a presei, precum și în format digital pe paydemic.com.