Motivul pentru care mulți români își țineau mașinile pe butuci iarna: „Traficul auto înainte de 1989 era un fel de glumă”

Iernile anilor '80 au fost extrem de dificile, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, țara se confrunta cu nenumărate lipsuri și probleme economice, în ultimii ani ai regimului comunist. Iar pentru ca situația să fie și mai dificilă, vremea făcea ca iernile să fie și mai greu de îndurat. Iar pentru cei care aveau mașină, șofatul iarna era un adevărat lux.

Astăzi, observăm imediat că în trafic apar tot mai multe mașini atunci când plouă, ninge, sau sunt temperaturi extreme. În anii '80, în ciuda iernilor foarte dificile, șofatul era un adevărat lux. Potrivit adevarul.ro, austeritatea din țară se vedea și pe șosele, iar autoritățile impuseseră diverse restricții de circulație.

Una dintre cele mai dificile ierni din acea perioadă a fost în anul 1985, iar autoritățile de la acea vreme au interzis folosirea mașinilor personale vreme de trei luni. 

„Iarna anului 1985 fusese cea mai grea din ultimii 30 de ani, gazul și electricitatea au căzut sau au fost întrerupte pentru zile întregi, în timp ce temperaturile coborau în oraș până la minus 19 grade Celsius. Pentru a economisi energia, iluminatul stradal a fost oprit în cea mai mare parte a țării, folosirea mașinilor personale a fost interzisă timp de trei luni, iar radiatoarele electrice pentru interior au fost interzise complet”, scria publicația Los Angeles Times, în anul 1985.

Iarna din 1985 a fost foarte severă

Pentru a economisi energie, autoritățile luau măsuri extreme, care afectau att sănătatea fizică, cât și psihicul multor români. Noaptea, străzile din București se cufundau în întuneric, iar numai de-a lungul câtorva bulevarde mari mai rămânea în funcțiune iluminatul public.

„Din 25 martie, după o interdicție de trei luni, autoturismele particulare au fost permise din nou pe drumuri, deși circulația era limitată la o zi da, una nu”, spunea un corespondent de la The Washington Post, într-un reportaj realizat în 1985.

Șoselele erau aproape pustii

Practic, în timpul iernilor anilor '80, românii erau nevoiți să renunțe la mașinile personale, indiferent dacă ningea sau nu. 

„Traficul auto înainte de 1989 era un fel de glumă. În satul meu puteam juca fotbal-tenis pe drumul național Brașov–Pitești. Puteam juca fără probleme 20 de minute fără să treacă nicio mașină. Existau mașini, dar rația de 20 de litri de benzină pe lună era un impediment major pentru orice formă de circulație auto.

În plus, în fiecare duminică aveau voie să circule doar mașinile cu numere pare sau impare (alternativ). Iarna, timp de trei luni pe an, circulația autoturismelor private era interzisă din cauza zăpezii abundente. Nu conta dacă afară ninsese sau nu”, scria un român pe platforma Quora, conform sursei citate.

Iar publicațiile de la acea vreme oferau sfaturi românilor care renunțau din proprie inițiativă la condus în timpul sezonului rece.

„Dacă totuși dorim să imobilizăm vehiculul, acesta trebuie așezat pe capre, iar roțile scoase, cu pneurile menținute la presiune normală. Rezervorul de benzină trebuie golit și curățat, radiatorul de asemenea, în cazul în care nu este sigilat. Părțile nichelate se vor unge pentru a nu rugini, chiar dacă imobilizarea se face în garaj sau magazie.

Umezeala este un mare inamic al caroseriei, iar toate părțile metalice ale acesteia trebuie controlate și acoperite cu un strat de vopsea de protecție, indiferent dacă sunt sau nu vizibile. Acumulatorul trebuie demontat și ținut într-un loc încălzit, după ce în prealabil i-am verificat încărcarea, nivelul și concentrația acidului”, scria Almanahul Scânteia, încă din 1967.