Satul din România care este graniță pentru trei țări. Între cine se împarte fâșia de pământ
Tu știi care este locul din România cunoscut ca localitatea unde „cocoşul cântă în trei limbi”? Satul marchează granița a trei țări, iar aici, românii, bulgarii și sârbii din zonă s-au înțeles mereu în românește.
În România, un sat a servit mereu ca piatră de hotar pentru trei țări. Situată în partea de sud-vest a judeţului Mehedinţi, pe malul Dunării, la Pristol se află amplasată piatra de hotar între România, Serbia şi Bulgaria şi este cunoscută sub denumirea de Triplex Confinium. Aici, românii, bulgarii și sârbii s-au înțeles mereu în românește. Toți vorbesc un dialect oltenesc arhaic.
„Româneşte. Limba Română. Şi ei vorbesc româneşte şi noi. Nu e chiar la fel. Voi spuneţi «barcă». Noi spunem luntre. Sunt vorbe care nu sunt... dar ne înţelegem”, spunea cu ceva timp în urmă un localnic din Vrav, Bulgaria, pentru digi24.ro.
Triplex Confinium se află pe malul Dunării, în dreptul gurii de vărsare a Timocului în fluviu. Potrivit inscripţiei de pe piatra de hotar pusă pe malul românesc, ea a fost amplasată aici în noiembrie 1919, după ce, în prealabil, s-au făcut delimitările de hotar dintre aceste trei state. Comuna este cunoscută de toată lumea ca localitatea unde „cocoşul cântă în trei limbi”.
Pristol, piatra de hotar dintre România, Serbia şi Bulgaria
„Acest Triplex Confinium este un semn de frontieră, care se întâlneşte la graniţa a trei state. În afară de Pristol, în România mai întâlnim astfel de pietre de hotar şi la frontiera României cu Ungaria şi Serbia, dar şi la intesecţia frontierelor Românie cu Ucraina şi Ungaria. Stabilirea traseului liniilor de frontieră este consfiinţită prin tratate, acorduri şi convenţii între statele vecine“, preciza comisarul şef Valeriu Pera, purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi.
Prima atestare documentară a satului Pristol este datată la 16 septembrie 1604, când a fost dăruit împreună cu comuna Cujmir - aflate în stăpânirea Mariei, fiica vornicului Drăghici din Floreşti şi mama lui Radu, fost mare culcer - mănăstirii Cozia, sub a cărui stăpânire a rămas până în 1863. Pristolenii au fost împroprietăriţi în timpul reformei lui Alexandru Ioan Cuza în trei rânduri, în anii 1864 -1865, 1921 şi în 1945.
Legătura dintre cele state a devenit mai strânsă ca niciodată în momentul în care a căzut comunismul. În prezent, bulgarii, sârbii și românii sunt uniți chiar sub forma unor căsătorii mixte sau a prieteniilor.