Sfârșitul trist al unei mari soprane. A cunoscut faima mondială, dar a murit în sărăcie

Hariclea Darclée a fost o legendară soprană a României. Și totuși, nu multă lume cunoaște acest nume. Considerată cea mai mare cântăreață de operă din lume timp de 25 de ani, după o viață în care a avut un succes răsunător, a murit în sărăcie, uitată de lume.

Născută la data de 10 iunie 1860, la Brăila, Hariclea Darclée a început să obțină succes internațional în timp ce se afla în România. Numele ei adevărat la naștere a fost Hariclea Haricli, numită după tatăl ei. A iubit muzica de mică, așa că a studiat pianul și canto la pensionul Lobkovitz din Viena.

A urmat studiile muzicale la Conservatorul din Paris și și-a făcut debutul pe scena din orașul natal, într-un spectacol de canto, în 1881. A debutat în 1888, pe scena Marii Opere de la Paris, unde a interpretat rolul Margueritei din Faust de Charles Gounod. Ulterior, s-a căsătorit cu locotenentul Iorgu Hartulary și a luat numele de scenă Hariclea Hartulary Darclée.

A urcat pe scena Teatrului Scala de 116 ori.

După debut, artista a atins rapid apogeul succesului. A mers la Scala din Milano și în 1890 a jucat pentru prima dată pe scena de operă. În total, a urcat pe scena Teatrului Scala de 116 ori. S-a retras de pe scenă în anul 1918, iar în 1936 a decis să se reîntoarcă pe meleagurile natale, în România.

Artista care fusese atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani sau Puccini, care cântase cu Enrico Caruso și Titta Ruffo, a venit în România și a trăit într-un deplin anonimat. Intenționa să înființeze o școală de canto în țară sau să aplice pentru un loc de muncă la Conservator pentru a preda canto.

Cum a murit legendara soprană a României

Din păcate, celebra soprană nu a primit nici un sprijin din partea statului român și de aceea încercarea ei a eșuat. Pe data de 12 ianuarie 1939, la vârsta de 78 de ani, Hariclea Darclée s-a stins din viață, în România. Cântăreața de operă a fost foarte săracă în ultimii ani ai vieții, pentru că viile din care își câștigase existență în ultimii ani au fost distruse de grindină. Totodată, s-a îmbolnăvit de o boală gravă care a împiedicat-o să restaureze podgoriile. Funeraliile sale au fost finanțate de Casa Regală și de Legația Italiei în România.

Datorită vocii sale, artista a fost numită „privighetoarea Carpaţilor” sau „măiastra pasăre de basm”. Perioada de glorie a celebrei soprane a durat din 1893 până în 1910, timp în care a cântat pe marile scene din Paris, Florența, Roma, Berlin, Lisabona, Monte Carlo, Buenos Aires și New York.

Era cântăreața preferată a compozitorilor Puccini și Verdi. Acesta din urmă a participat la un spectacol la Scala din Milano, în 1890, și a fost uimit de vocea sopranei din România. Compozitorul i-a oferit artistei rolul Violettei Valéry din La Traviata. Mai mult, la debutul ei cu acest rol, Verdi i-a oferit sopranei o fotografie cu dedicația „.. alla mia bellissima e bravissima Violetta – Hariclea Darclée. (n.r. …pentru frumoasa și talentata mea Violetta)”.

A fost premiată de către regele Carol I 

Puccini a fost atât de impresionat de talentul româncei încât i-a dedicat opera „Tosca”, oferindu-i rolul principal. Hariclea Darclée a avut însă o condiție: partitura să fie completată cu o arie în plus, pentru soprană.  Celebrul compozitor a urmat cererea cântăreței și a compus special o arie pentru Hariclea Darclée.

Așa s-a născut celebra arie „Vissi d’arte, vissi d’amore”. Premiera operei Tosca a avut loc pe 14 ianuarie 1900, la Teatrul Constanzi din Roma, iar cântăreață de operă a avut rolul principal. Ultimul spectacol al artistei a avut loc în mai 1918, la Teatrul Pergola din Florența, înainte de a se retrage. De asemenea, Hariclea Darclée a fost a fost premiată de către regele Carol I cu medalia „Bene merenti”.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sediul care găzduia fonoteca italiană a fost atacat. Astfel, și imprimările cu vocea sopranei au fost distruse.