Vladimir Putin va rămâne permanent în Rusia. Ce nu poate face Curtea Internațională de la Haga

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, l-a numit public pe Vladimir Putin drept „criminal de război”, dar experții juridici au spus că o urmărire penală a lui Putin sau a altor lideri ruși s-ar confrunta cu obstacole mari și ar putea dura ani de zile.

Ce este și cum se definește o crimă de război?

Curtea Penală Internațională de la Haga definește crimele de război drept „încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva stabilite de după cel de-al Doilea Război Mondial, acorduri care stabilesc legile internaționale umanitare care trebuie urmate în timp de război armat. Încălcările includ țintirea deliberată a civililor și atacarea țintelor militare legitime în care victimele civile ar fi „excesive”, au spus experții juridici.

Ucraina, dar și Occidentul acuză forțele ruse că vizează civilii fără discriminare, un episod important fiind atacarea teatrului din Mariupol, unde era scris pe pământul din fața instituției, cu litere mari, vizibile din avion, mesajul „copii” (дети). Rusia, care descrie invadarea Ucrainei drept o „operațiune specială”, neagă că ar fi vizat civili și spune că scopul său este „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei.

Vezi și După o lună, războiul lui Vladimir Putin poate fi un eșec total

Uniunea Sovietică a ratificat Convenția de la Geneva în 1954, dar Federația Rusă și-a revocat în 2019 recunoașterea unuia dintre protocoale, dar rămâne semnatară la restul acordurilor. CPI, înființată în 2002, este diferită de Curtea Internațională de Justiție, un organism al Națiunilor Unite care examinează disputele dintre state.

Ce se poate face în cazul unei crime de război?

Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat în această lună că a deschis o anchetă cu privire la posibile crime de război din Ucraina.

Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaște tribunalul. Dar Ucraina și-a dat aprobarea de a examina presupusele atrocități pe teritoriul său, care au început încă de la anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014.

Citește și România a cerut investigarea Rusiei pentru crime de război în Ucraina

Rusia poate decide să nu coopereze cu CPI și orice proces ar fi amânat până când un inculpat este arestat.

„Nu va împiedica instanța internațională să își continue urmărirea penală și să emită mandate de arestare. Cu cât vinovatul se află mai sus, cu atât e mai greu”, a spus profesorul de drept la Universitatea Americană, Rebecca Hamilton.

Cine poate fi vizat de o astfel de investigație?

O investigație privind crimele de război se poate concentra pe soldați, comandanți și șefi de stat, au spus experții.

Un procuror putea prezenta dovezi că Putin sau un alt lider de stat a comis o crimă de război ordonând direct un atac ilegal sau știa că se comit crime asupra civililor și nu le-a împiedicat.

Astrid Reisinger Coracini, lector la Departamentul de Drept Internațional al Universității din Viena, a declarat că echipa ICC se confruntă cu o provocare de a prezenta dovezi pentru a lega crimele pe teren cu ordinele de la șeful de stat.

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro

Puteţi urmări ştirile Click! pe Google News, Facebook și Instagram