Despăgubiri de aproape 15 milioane de euro pentru fermierii români. Ce spun agricultorii despre ajutorul european: „Au început să-și vândă din terenuri”

Fermierii români afectați de seceta extremă din 2025 vor beneficia de un nou sprijin financiar din partea Uniunii Europene, după ce Comisia Europeană a aprobat mobilizarea a peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă. România va primi 14,8 milioane de euro, a doua cea mai mare alocare după Portugalia. Cu toate acestea, agricultorii avertizează că banii ajung într-un moment critic, când numeroase exploatații se confruntă deja cu datorii, iar unii proprietari au început să-și vândă terenurile pentru a supraviețui.

Reprezentanții din agricultură susțin că despăgubirile sunt binevenite, însă nu pot acoperi pierderile uriașe provocate de secetă și de creșterea accelerată a costurilor de producție, scriu cei de la Adevărul.

România primește 14,8 milioane de euro din fondul european pentru agricultură

Comisia Europeană a propus alocarea a peste 56 de milioane de euro pentru statele membre afectate de fenomene meteorologice extreme în 2025 și la începutul lui 2026.

Cea mai mare sumă, de 30 de milioane de euro, este destinată Portugaliei, grav afectată de furtuni și inundații. România va beneficia de 14,8 milioane de euro pentru compensarea pierderilor înregistrate la culturile de porumb și floarea-soarelui, urmată de Cipru, Croația și Slovenia.

Potrivit Comisiei Europene: „Sprijinul va fi direcționat către cultivatorii de fructe, nuci, viță de vie, măslini și culturi arabile, inclusiv către producătorii de animale mixte. Bugetul alocat poate fi completat cu până la 200% din fondurile naționale.”

Seceta din 2025 a compromis zeci de mii de hectare de culturi

România s-a confruntat anul trecut cu una dintre cele mai severe perioade de secetă din ultimii ani. Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor dintre lunile iunie și august au afectat grav culturile agricole, în special porumbul și floarea-soarelui.

În județul Dolj, unul dintre cele mai lovite de secetă, au fost calamitate aproape 35.000 de hectare cultivate cu porumb și peste 57.000 de hectare cu floarea-soarelui, cele mai multe având un grad de afectare de peste 70%.

Din cauza pierderilor repetate, numeroși agricultori au redus în acest an suprafețele cultivate cu aceste culturi și s-au orientat către grâu, orz și rapiță, considerate mai rezistente în actualele condiții climatice.

Bruxelles cere ca banii să ajungă rapid la fermieri

Pentru ca sprijinul să poată fi acordat, propunerea Comisiei Europene trebuie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după aprobarea de către statele membre.

Ulterior, autoritățile române vor transmite criteriile de acordare a despăgubirilor și calendarul plăților.

Comisia Europeană precizează că: „Autoritățile naționale trebuie să se asigure că fermierii primesc rapid sprijinul, iar ajutorul trebuie distribuit până cel târziu la 28 februarie 2027.”

Fermierii spun că sprijinul vine prea târziu

Deși anunțul este primit cu speranță, agricultorii spun că mulți dintre colegii lor au ajuns deja într-o situație financiară critică.

Directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Dolj, Romulus Agapie, confirmă că efectele secetei și ale scumpirilor s-au resimțit puternic în ultimii doi ani.

„Au început să-și vândă din terenuri”, spune acesta.

Directorul explică faptul că despăgubirile ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru fermele aflate în dificultate.

„Oamenii au avut, într-adevăr, de suferit. Vremurile sunt așa cum sunt, prețul la combustibil este așa cum îl știți, prețul la îngrășăminte este așa cum îl știți. I-ar ajuta să reia ciclul de producție și să mai strângă din debitele pe care le au unii față de alții.”

Costurile au explodat, iar despăgubirile nu acoperă pierderile

Agricultorii atrag atenția că, în ultimul an, prețurile îngrășămintelor au crescut cu aproximativ 40%, motorina s-a scumpit, iar salariile angajaților au trebuit majorate pentru a păstra forța de muncă.

În aceste condiții, despăgubirea estimată la aproximativ 200 de euro pe hectar este considerată insuficientă.

Fermierul Petre Petrescu, din județul Dolj, spune că suma nu poate acoperi nici măcar diferențele de cost apărute în ultimul an.

„Nu prea se cade să vorbesc așa, pentru că până la urmă e un ajutor, dar vorbind tehnic banii ăștia nu-mi asigură acoperirea creșterii valorice a prețului îngrășămintelor chimice. Nu-mi asigură. Nu-mi asigură creșterea prețului la motorină. Ca să-mi păstrez oamenii a trebuit din propria inițiativă să le măresc salariile. Le-am mărit cu 12-15%, ca să nu plece nimeni.”

Acesta spune că a redus drastic suprafața cultivată cu porumb după seceta din 2025 și că, în acest an, a fost nevoit să reînsămânțeze zeci de hectare de rapiță afectate de băltiri.

Agricultorii se tem că birocrația va întârzia plata despăgubirilor

Pe lângă valoarea redusă a ajutorului, fermierii sunt îngrijorați că procedurile administrative vor întârzia plata efectivă a banilor.

Petre Petrescu afirmă că experiențele anterioare nu îi dau prea multe motive de optimism.

„Dacă am așteptat un an pentru aprobarea unui act normativ... Trebuie lăudată aprobarea acestui sistem de ajutor, dar ar trebui un pic mai repejor, că mi-e teamă să nu murim până atunci.”

Criza îngrășămintelor și costurile ridicate pun presiune pe agricultură

Fermierii avertizează că problemele nu se limitează la secetă. Piața îngrășămintelor traversează o perioadă dificilă, iar produsele pe bază de fosfor și NPK sunt tot mai greu de găsit.

Petre Petrescu susține că lipsa acestor produse afectează direct productivitatea fermelor.

„Nu poți să faci producție fără să îi dai mâncare. Și nu orice fel de mâncare, trebuie să îi dai o mâncare echilibrată. Noi lucrăm cu ființele vii.”

Acesta salută inițiativa privind relansarea combinatului chimic de la Târgu Mureș, sperând că repornirea producției va contribui la stabilizarea pieței îngrășămintelor și la reducerea costurilor pentru agricultori.

Avertisment sumbru pentru agricultura românească

Deși producțiile la grâu și orz sunt promițătoare în acest an, reprezentanții fermierilor avertizează că situația financiară a exploatațiilor agricole rămâne extrem de fragilă.

Romulus Agapie spune că agricultorii sunt afectați atât de efectele secetei, cât și de contextul geopolitic și de volatilitatea piețelor.

La rândul său, fermierul Petre Petrescu lansează un avertisment privind viitorul sectorului agricol:

„2026 a fost un an în care oamenii au mai avut un pic de cheag. 2027 vom avea de-a face cu falimente masive în agricultură.”

În opinia agricultorilor, sprijinul european reprezintă un pas important, însă fără măsuri rapide și consistente, tot mai multe ferme riscă să dispară, iar terenurile agricole să fie scoase la vânzare pentru acoperirea datoriilor.