O descoperire incredibilă a fost făcută în județul Bistrița-Năsăud! Arheologii au scos la lumină artefacte de 3.000 de ani

O descoperire incredibilă a fost făcută în județul Bistrița-Năsăud, unde au fost aduse la lumină artefacte vechi de 3.000 de ani de către echipa de cercetare de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR), la Băile Figa.

Artefacte vechi de mii de ani au fost scoase la lumină în județul Bistrița-Năsăud, în timpul unor săpături sistematice, care se reiau în fiecare an. Acest șantier arheologic este considerat a fi unul dintre cele mai importante din țara noastră, cât și din Europa în general, atunci când vine vorba despre exploatarea sării în preistorie.

„În aceste zile colegii noștri arheologi și cercetători se află la Băile Figa pentru noi activități de cercetare și săpături sistematice, ce se reiau anual, iar la ora actuală, acest șantier arheologic este considerat unul dintre cele mai importante din România și cele mai relevante din Europa, privind exploatarea preistorică a sării”, explică, conform adevarul.ro, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, pe Facebook.

Artefacte vechi de 3.000 de ani au fost aduse la lumină în România

Artefactele de lemn aduse la lumină de către arheologi sunt cruciale pentru a înțelege mai bine modul în lemnul era exploatat în acea perioadă. După ce aceste artefacte sunt prelevate din sit, ele sunt ambalate în așa fel încăt să fie ferite de lumina Soarelui, ce le poate dăuna.

„Urmează apoi etapa în care specialiștii restauratori intervin cu tehnici specifice, precum desalinizarea și stabilizarea lemnului, respectiv restaurare (după caz) – chituire, finisare, impregnare cu ceară de antichizare, peliculizare finală cu șelac”, mai explică cei de la muzeu.

Artefactele sunt bine conservate în acest sit

Motivul pentru care artefactele din acest sit sunt atât de bine conservate se datorează mediului salin și anaerob din acest sit. Cum artefactele au rămas conservate de un mediu umed și întunecat, ele sunt într-o stare mai bună decât cele recuperate din alte zone.

„Salinitatea și lipsa oxigenului împiedică instalarea microbilor - agenți principali ai descompunerii substanțelor organice, lipsa luminii solare nu permite carbonizarea urmelor vegetale, iar umiditatea permanentă asigură elasticitatea și, respectiv integritatea fibrei și țesutului lemnului arheologic”, explică muzeul.