Pisaniile lui Ştefan cel Mare au fost găsite în Herson. Rușii nu au apucat să le fure

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a anunţat luni, 29 noiembrie, că pisaniile lui Ştefan cel Mare, dispărute dintr-un muzeu din Herson la începutul lui noiembrie, au fost găsite. Acesta a menţionat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că „pisaniile sunt neatinse şi în siguranţă, însă toate icoanele muzeului din Herson „au fost furate de agresorul rus, crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns în Ucraina”.

„Am discutat cu ministrul Tkacenko despre posibilitatea de a evacua pisaniile şi alte artefacte în România pentru a le păstra în siguranţă până la încetarea conflictului. Aşteptăm decizia oficialilor ucraineni, suntem gata să ajutăm”, a mai spus ministrul Culturii. Pisaniile moldoveneşti sunt lespezi cu scriere slavonă, artefacte din secolul al XV-lea luate de pe zidurile Cetăţii Albe de pe Nistru.

Anatol Popescu, preşedintele fondator al Asociaţiei românilor din sudul Basarabiei, a spus anterior că pisaniile lui Ştefan cel Mare ar fi fost furate de la muzeul din Herson şi duse în Crimeea de către armata lui Vladimir Putin, potrivit Digi24.

Pisaniile au fost puse pe zidurile Cetății Albe în perioada de domnie a voievodului Ștefan cel Mare. Acestea au fost redescoperite de profesorul Andrei Krasnojon în fondurile Muzeului de Istorie din Herson în anul 2013.

„Invadatorii evacuează din orașul Herson colecția muzeului regional etnografic care, în ceea ce privește inscripțiile antice și medievale, întrece multe muzee specializate din Ucraina. Tocmai în acest muzeu sunt păstrate patru pisanii din secolul al XV-lea puse pe zidurile Cetății Albe de pe Nistru.

Semnificația acestor artefacte nu poate fi supraestimată pentru știință și pentru istoria Cetății Albe. Aceste pisanii au totodată o semnificație ideologică”, a scris Andrei Krasnojon pe pagina personală de Facebook.

„Una dintre aceste pisanii (cu capul de bour, datând de la 1475, din perioada lui Ștefan cel Mare) este imortalizată chiar pe Actul Unirii Basarabiei cu România de la 27 Martie 1918, fiind o veritabilă comoară inestimabilă a istoriei noastre naționale!!! Prin grija profesorului Krasnojon de altfel, copii fidele ale acestor pisanii au fost reamplasate pe zidurile Cetății Albe acum câțiva ani, fapt pentru care îi mulțumim, iar cele două state românești ar fi trebuit demult să-l decoreze pentru acest gest cu distincții de stat…”, a reacționat Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” din regiunea Odesa, citat de bucpress.eu, la începutul lunii noiembrie.

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!