România, campioană la elevi analfabeți funcțional! Unde se înregistrează cel mai mare număr

Raportul privind nivelul de literație al elevilor din România arată că doar doar 11% dintre elevii români înțeleg un text citit, sunt capabili să extragă din el o informație și chiar să-l evalueze. Specialiștii spun că situația este una extrem de gravă.

Potrivit raportului menționat mai sus, (42%) din clasele I-VIII sunt analfabeți funcțional, adică nu ar putea să înțeleagă corect afișul unui eveniment sau semnele de circulație, potrivit Adevărul.

Totodată, aproximativ 47% dintre aceștia sunt în categoria de „minim funcțional“. Dintre elevii care au dat testul (foto jos) doar 11% dintre elevii români au obținut scorul „funcțional“, adică au capacitatea de a localiza, înțelege și sintetiza informația dintr-un text scris.

Raportul de literația a fost lansat de BRIO, platforma care utilizează un sistem de testare standardizată conceput în conformitate cu cele mai riguroase standarde globale de către specialiști în psihometrie.

Rezultate în detaliu. Ce județe au cei mai „literați” elevi

Raportul mai relevă faptul că, între fete și băieți, există o diferență foarte mică în ceea ce privește literația. Așadar, 40% dintre fete se situează în zona de nefuncționalitate, în timp ce băieții înregistrează un procent ușor mai mare, de aproape 44%.

Cea mai mare diferență o regăsim în categoria de funcționalitate înaltă, unde fetele conduc la o diferență de aproape 4 puncte: 13,25% față de 9,27%. Legat de acest lucru, Gabi Bartic, CEO al platformei BRIO, a explicat că „fetele sunt mai analitice în general, prin construcție, și din acest motiv există diferențe, și ele există și la nivelul testelor PISA (...) Întotdeauna fetele vor avea un rezultat mai bun la înțelegerea textului și la utilizarea informațiilor din text decât băieții. Băieții vor fi întotdeauna mai buni pe zona de numerație și literație științifică“, a arătat acesta.

Moldova peste Ardeal

În prezent, cei mai mulți copii analfabeți funcțional se află în regiunea de Vest – Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. Partea de est a țării, adică județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Din păcate, se mai arată în raport, copii intră în ciclul de învățământ nefuncționali și ies la fel. „Copiii intră nefuncționali în școală și ies nefuncționali din școală. Ies cu multe cunoștințe, dar nu și cu capacitatea de a înțelege textele citite (...)

Analfabetismul funcțional nu dispare la ieșirea copilului din sistemul de educație formală, e o umbră care merge cu el toată viața și care-i acoperă mare parte din viață, împiedicându-l să progreseze în vreun fel ca individ. Vom avea niște viitori adulți incapabili să citească un contract de muncă. Este o problemă națională și nu este una a copiilor, ci a întregului sistem și a noastră ca societate“, a mai spus Gabi Bartic, CEO BRIO.

Consecințele anafabetismului funcțional sunt foarte grave

Gabi Bartic susține că analfabetismul funcțional are consecințe foarte grave: o viață săracă din cauza nivelului scăzut de educație și venitul mic obținut la un job prost plătit, o sănătate fizică slabă și o speranță de viață scăzută.

„Avem o problemă mare cât o țară: acei copii, care nu au nicio vină că noi nu îi învățăm cum să învețe, ne vor fi doctori, avocați, contabili, ingineri, ne vor face legi. Nu peste mult timp, acei copii de care noi nu ne-am ocupat vor fi adulți și vor decide și pentru noi diverse lucruri. Sau, cel mult, vor face asta cot la cot cu noi. Acei copii vor fi victimele unei societăți care s-a uitat, perseverent și consecvent, în altă parte“, a mai scris Gabi Bartic pe Facebook.

Cum și-a propus Ministerul Educației să reducă analfabetismul funcțional

Ministrul Educației, Ligia Deca, crede că până în 2030, numărul mare de elevi analfabeți funcțional va scade dramatic:

„Gradul de alfabetizare al unei națiuni este direct proporțional cu gradul de democrație al acesteia, iar cifrele ne arată un viitor gri închis“, a reacționat Gabriela Mereuță, fondator al comunității „Ce le citim copiilor“ și creator al editurii Signatura legat de raport. Pe lângă efortul de la clasă, ea susține că este fundamental și urgent un obicei de a citi și discuta despre texte în familie.

„Să ne facem timp pentru copiii noștri pentru ca zilnic să le citim de la începutul vieții, să dialogăm cu ei pe baza textelor pe care le citim, creându-ne această rutină în mediul familial și prelungind-o până la orice vârstă simțim că este necesar să purtăm cu ei dialoguri pe diverse conținuturi și teme, să îi sprijinim să le înțeleagă și chiar noi să le înțelegem mai bine“.

În ce constă testul

Testele BRIO măsoară nivelul de performanță pe trei categorii de competențe: localizarea informațiilor (accesarea și desprinderea informațiilor de interes din text, localizarea și selectarea părților relevante din text); înțelegerea textului (atât a sensului literal, cât și prin integrarea informațiilor și generarea de inferențe) și sintetizarea informațiilor, ideilor din text (care este premisa evaluării și reflecției asupra textului).

Fiecare test este generat la comandă, astfel încât doi elevi care se testează în același timp să nu primească teste identice. Totuși, pe baza parametrilor itemilor din sistem, sunt generate întotdeauna teste echivalente ca nivel de dificultate.

Testul de literație BRIO are un timp de rezolvare cuprins între 60 și 90 de minute, alocat automat de către sistem în funcție de nivelul clasei de testare selectat (clasele I-VIII) și oferă elevului acces la un set de probleme.