Ungaria, la un pas de unirea cu România: „Nu voiau să..”

Există unele momente din istoria poporului nostru despre care putem spune cu toții câteva cuvinte, indiferent de cât de mult ne place istoria. Însă, la polul opus, întâlnim și anumite momente fascinante care astăzi par a fi uitate aproape complet. Iar un astfel de episod a avut loc în 1919, atunci când România și Ungaria au fost la un pas de unire.

Puțini își mai amintesc astăzi că la numai un singur an după Marea Unire, țara noastră a fost la un pas de a experimenta un moment similar, însă de această dată mult mai surprinzător. În 1919, o parte din elita maghiară dorea unirea cu România!

Mai mult decât atât, Regele Ferdinand ar fi urmat să primească Coroana Sfântului Ștefan, care a stat pe capul regilor Ungariei vreme de secole! Însă, după mai multe negocieri, autoritățile de la București au fost cele care au refuzat această propunere.

Momentul în care România și Ungaria au fost la un pas de unire

Profesor la Universitatea din Florența, istoricul Stefano Bottoni a vorbit despre acest moment destul de neobișnuit din istoria celor două țări. Specialistul, care are un punct de vedere neutru, a vorbit și despre contextul acelei perioade, în care trupele române au ajuns în Budapesta, unde au înlăturat regimul bolșevic ce încerca să acapareze puterea.

Iar pe 3 decembrie 1919, telegrama mai mulți lideri maghiari cereau unirea cu România ajunge la București.

„A fost un pas diplomatic, și noi știm acum, dar cred că și contemporanii știau că nu avea prea mari șanse să fie realizat. Realitatea a fost impusă, să spunem așa, pe teren, în momentul în care Armata României a intrat în Ardeal, în toamna și iarna anilor 1918-1919, și a creat o situație total diferită față de ce era înainte.

După ce armata a intrat, după ce administrația militară românească s-a impus în Transilvania, era absolut imposibil să-și mai imagineze cineva un pas înapoi din partea Bucureștiului. Și la Budapesta era haos total, cu guvernarea Karoly și după confruntările cu bolșevicii lui Bela Kun.

Și mai avem și cadrul diplomatic, puteri precum Franța și Italia fiind favorabile României, așa că nici Parisul și nici Roma nu aveau niciun motiv pentru a susține o asemenea propunere”, a explicat istoricul, potrivit adevarul.ro.

Trupele române deja se aflau în Budapesta

Istoricul explică că elitele ungare erau obișnuite cu o astfel de uniune din timpul Austro-Ungariei, sperând că își vor păstra aceleași privilegii și în cazul unei uniuni cu România. Specialistul italian a vorbit și despre reacția pe care ar fi putut să o aibă oamenii de rând, în cazul apariției unui astfel de stat.

„Ce ar fi făcut populația? Cred că populația și-ar fi urmat elitele. Ce a spus Maniu? Ce a spus Vaida Voievod? Bine, o să facem așa! Iar în toamna lui 1918, Maniu, Vaida Voievod și alți lideri au ales clar unirea cu România, o decizie, o decizie irevocabilă. Iar în 1919 nu voiau să audă de Ungaria.

Și, un alt fapt, până când monarhii habsburgi, sau până când Viena a reprezentat un punct de echilibru în disputele dintre români și maghiari, mai era o soluție, o soluție federală sau o soluție de compromis era posibilă. Din toamna lui 1918, Viena a dispărut din orizontul politic, nu mai reprezenta deloc o forță. Românii și maghiarii au fost lăsați singuri să gestioneze această situație, acest conflict”, a mai spus istoricul.