Andreea Răducan, acuzată pe nedrept de dopaj în 2000, i-a transmis un mesaj Simonei Halep

Încă din prima zi în care a apărut știrea cazului de dopaj în care e implicată Simona Halep (31 de ani, 10 WTA) s-a făcut o comparație între această poveste și ce a pățit fosta gimnastă, Andreea Răducan, la Jocurile Olimpice din 2000, găzduite de Sydney, notează Adevărul.

Andreea Răducan primise o pastilă pentru răceală

Atunci, sportul românesc a trăit un adevărat șoc, chiar și mai mare decât ce vedem, astăzi, în cazul Simonei. Pentru că atunci, Andreea Răducan a pierdut aurul olimpic, câștigat la individual compus din cauza unor pastile de nurofen pe care le-a primit din partea doctorului echipei pentru o banală răceală! Acest caz dramatic a fost ultramediatizat în presa internațională.

După un proces dureros, doctorul echipei României a fost găsit vinovat de neglijență, pentru că ar fi trebuit să știe că medicamentul respectiv (n.r. – nurofen) conține o substanță interzisă. Drept urmare, el a fost suspendat până la Jocurile Olimpice de la Atena, în 2004. Degeaba, însă! Andreea Răducan a rămas fără aurul de la individual compus, dar a păstrat titlurile olimpice câștigate cu echipa României și la sărituri.

Citește și: Tatăl Simonei Halep sare în apărarea fiicei sale: «N-are de ce să se teamă»

Astăzi, la 22 de ani de la acel moment care i-a marcat viața, Andreea Răducan a avut o postare tulburătoare despre cazul de dopaj în care e implicată acum Simona Halep.

Redăm mesajul transmis joi, 27 octombrie de marea gimnastă a României, Andreea Răducan: „Dragi prieteni, sunt situații în viață când e mai înțelept să taci. De câteva zile mi se cere în mod repetat opinia referitoare la situația nefericită în care se află Simona Halep, după testul pozitiv. Oamenii cred că toate cazurile de doping sunt la fel sau că totul se întâmplă după un tipar. Nimic mai greșit! Fiecare caz își are particularitățile sale și trebuie tratat ca atare.

O situație similară a fost și în cazul patinatoarei de 16 ani, din Rusia, Kamila Valieva, când presa internațională m-a solicitat să comentez situația acestei sportive. Am spus-o și atunci, repet și acum: pot să vorbesc oricând, cu toate detaliile, despre cazul meu, care este realmente unic. A fost un fapt fără precedent, care m-a marcat profund atât pe mine, cât și pe cei care m-au susținut în competiții. Iată, după 22 de ani de la trista întâmplare când mi-a fost retras titlul de campioană olimpică la individual-compus, din cauza unei pastile pentru răceală, încă mai vorbim despre acea nedreptate.

Uneori în viață poți plăti pentru greșelile altora sau chiar pentru ego-ul lor. Exact asta am simțit la Sydney, unde membri din comisia care a judecat cazul meu au recunoscut că nu era un caz de dopaj, ci pur și simplu o eroare medicală. Pseudoefedrina (un derivat al efedrinei) se găsește în toate medicamentele pentru răceală și gripă. Mi-ar plăcea să rețineți 2 detalii importante cu privire la cazul meu: 1 – Pseudoefedrina NU ÎMBUNĂTĂȚEȘTE PERFORMANȚA SPORTIVĂ. În traducere, nu am câștigat medalia de campioană olimpică datorită ei și 2 - PSEUDOEFEDRINA NU ERA INTERZISĂ ÎN LISTA FEDERAȚIEI INTERNAȚIONALE DE GIMNASTICĂ ȘI NICI ÎN LISTA CIO. Însă pe lista CIO era permisă într-o cantitate foarte mică. De ce tocmai acea cantitate? Nu cred că știe nimeni cu exactitate, pentru că nu s-a făcut niciun fel de studiu înainte de a fi inclusă pe lista substanțelor interzise, în cantitatea respectivă. Să nu uităm că eu cântăream doar 37 de kg la momentul acela. Probabil dacă aveam măcar 40 de kg, concentrația medicamentului primit chiar înainte de concurs nu ar mai fi depășit limita permisă. Așa cum probabil cei mai mulți dintre voi știți deja, pseudoefedrina a fost exclusă după aceea din lista substanțelor intrezise.

Știu că în zilele noastre sportivul trebuie să răspundă pentru ce se află în organismul său. Și este de înțeles. Dar, în continuare, cred că sportivul are altă menire în această ecuație. Și nu pentru că n-aș fi înțeles nimic după incidentul meu, ci pentru că niciodată nu aș putea pretinde că știu mai multe decât știe un medic sau un biochimist în domeniul medical. În concluzie, consider că fiecare membru al unei echipe sportive își are rolul său bine definit, pe care trebuie să și-l ducă până la capăt pentru scopul comun de a învinge.

Îmi închei mesajul prin a-i ura Simonei mult curaj și înțelepciune pentru a depăși acest moment extrem de delicat. Îi doresc să găsească soluția cea mai potrivită. Nimeni nu-i va lua titlurile obținute sau talentul imens. M-aș bucura să poată trece cu bine peste acest incident și să-și poată continua cariera. Este și va rămâne o mare sportivă. Capul sus, Simona!”.

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!