Cum se simte Christian Sabbagh, la un an după ce a suferit un AVC? „Sunt mai sănătos decât eram la 30 de ani” Prin ce calvar a trecut și unde a ales să se trateze?
Christian Sabbagh a avut șansa de a se recupera complet după accidentul vascular cerebral, suferit anul trecut. Prezentatorul de la Kanal D a povestit, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Click!, calvarul prin care a trecut.
Christian Sabbagh (53 de ani) a suferit un AVC anul trecut, fiind la un pas de moarte. Recuperarea a fost extrem de grea, dar cu sprijinul celor dragi prezentatorul a reușit să revină pe micul ecran în forță. A scăpat fără sechele și se consideră un om norocos.
Christian Sabbagh ne-a povestit pe larg despre drama prin care a trecut, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Click!
Click!: Cum se simte Christian Sabbagh acum, la un an după ce a suferit un AVC?
Christian Sabbagh: Sunt ca nou, ca scos din cutie. Mă simt mai sănătos decât eram la 30 de ani. Mi-a trecut glonțul pe lângă ureche, cum se spune, a fost o cumpănă dificilă în viața mea. Am crezut că viața mea s-a sfârșit acolo. Nu mai puteam vorbi, nu mai puteam merge. Am reușit să depășesc momentul cu ajutorul copiilor, al soției mele, care chiar s-a ocupat de mine să mă recuperez.
Click!: Sunteți recuperat sută la sută în acest moment?
Christian Sabbagh: Da. Cred că nici la 30 de ani nu aveam parametrii de sănătate atât de buni. Mă refer la analizele de sânge.
„Am simțit niște amețeli, nu am mai putut vorbi! Eram în stare gravă”
Click!: Care au fost, practic, simptomele cu care v-ați confruntat? Cum v-ați dat seama că este vorba despre un AVC?
Christian Sabbagh: Mă duceam să o iau pe Anais de la școală. În acea zi mă simțeam foarte obosit și a condus Iulia. Când am ajuns la școală, m-a recunoscut paznicul de acolo, m-a salutat, am dorit să îl salut la rândul meu și nu am mai putut vorbi. Am simțit niște amețeli.
Noroc că Iulia conducea, iar între Liceul de Artă „Dinu Lipatti" și spitalul Bagdasar-Arseni nu este o distanță foarte mare. M-a dus la timp. Medicii s-au ocupat de mine și le mulțumesc că au depus toate eforturile să mă salveze.
Eram în stare gravă, aveam tensiune 27. Situația mea se agrava, a doua zi eram din ce în ce mai rău. Nu mai puteam vorbi. Au venit și colegii mei de la Kanal D să mă vadă și să mă încurajeze; m-au susținut în toată această perioadă. La o săptămână, m-au externat și am urmat un tratament foarte agresiv care m-a pus pe picioare.
Click!: Ați spus că v-ați tratat în străinătate. De ce nu în România? Există vreo șansă ca pacienții diagnosticați cu AVC să fie tratați cum trebuie și la noi? Se pare că în România se moare cu zile când vine vorba de AVC...
Christian Sabbagh: Nu m-am tratat în străinătate, am apelat la servicii medicale private. Sistemul nostru de sănătate face ce poate cu ceea ce are la îndemână. Din păcate, dacă ai nevoie de niște analize mai speciale, nu se pot face în mediul public. Am avut nevoie de niște investigații speciale la inimă și nu se puteau face la niciun spital public, pentru că nu au tehnologia necesară.
Evident că pacienții sunt tratați cum trebuie și la noi. Pentru mine, la spitalul Bagdasar-Arseni, medicii au făcut minuni, la fel și pentru ceilalți pacienți. Personalul medical este binevoitor, îți oferă toată știința lor, bunăvoința lor, nu am ce să le reproșez. Dar în cazul meu, și poate și în alte cazuri, dacă este nevoie de mai multe investigații, de tehnologie de ultimă oră, de tratamente inovative, nu le găsești în spitalele publice. Simpla lor bunăvoință nu este suficientă.
„A trebuit să reînvăț și să scriu, și să vorbesc”
Click!: Ce sfaturi dați unui om care trece prin ce ați trecut?
Christian Sabbagh: Este greu să dau un sfat, pentru că fiecare caz este unic. Nu cred că vom găsi doi pacienți la fel. Le-aș spune să își păstreze încrederea, optimismul. Psihicul este foarte important în procesul de însănătoșire.
Este important să gândești pozitiv, este singura formă de a te păstra sănătos. Perioada de recuperare este dificilă și mentalul contează. Eu a trebuit să reînvăț și să scriu, și să vorbesc. Primele două săptămâni nici nu puteam să țin mâna pe pix. Dar nu mi-am pierdut încrederea că îmi voi reveni. Psihicul mi-a fost aliat de nădejde. Poate că a contat și faptul că de multă vreme am această profesie, am fost și corespondent de război și am trecut prin multe situații dificile și nu mi-am pierdut echilibrul.
Cu ce sechele a rămas?
Click!: Ați rămas cu sechele după? Mai urmați tratament?
Christian Sabbagh: Nu, nu am rămas cu sechele. De altfel, sunt prezent la pupitrul Știrilor Kanal D în fiecare weekend. Nu mai urmez niciun tratament. Din punct de vedere clinic sunt sănătos. Probabil că m-am născut sub o stea norocoasă și sunt recunoscător pentru asta.
