Tradiţii pentru spor şi sănătate pentru Postul Crăciunului. Reguli ce trebuie respectate
Vineri, 14 noiembrie, a doua zi după Lăsatul secului, creştinii ortodocşi intră în Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după Postul Paştelui şi care se încheie pe 24 decembrie. În tradiţia ortodoxă, Postul Crăciunului, cunoscut şi sub numele de Postul Naşterii Domnului, este unul dintre evenimentele mult aşteptate de creştini.
În acest an, Postul Crăciunului începe cu o zi mai devreme
În acest an, Lăsatul de sec se sărbătoreşte în seara zilei de 13 noiembrie şi nu pe 14 noiembrie, cum se practică în alţi ani, deoarece anul acesta ziua de 14 noiembrie este orânduită în calendar vinerea, când în Biserica Ortodoxă este zi de post. De aceea, anul acesta Postul Crăciunului începe în data de 14 noiembrie şi nu pe 15 noiembrie, aşa cum este rânduiala obişnuită, pentru că în alţi ani data de 15 nu este precedată de o zi de post, adică miercuri sau vineri.
Pe parcursul perioadei când se desfăşoară Postul Crăciunului, din data de 14 noiembrie şi până la 24 decembrie, creştinii postesc ţinând seama de anumite criterii:
De ce postesc creştinii
Unii postesc din respect pentru vechile tradiţii, alţii cred că Postul îi ajută să fie sănătoşi, în timp ce pentru supraponderali perioada aceasta de ascetism este un prilej de a scăpa de povara kilogramelor în plus. Există şi postitori care practică fără nici o abatere acest exerciţiu de purificare sufletească şi trupească pentru a întâmpina cu evlavie marea sărbătoare a Naşterii Domnului, pentru că postul adevărat şi desăvârşit are două componente: postul spiritual (sufletesc) care se practică împreună cu cel trupesc (de hrană).
Cum respectăm postul sufletesc (Postul bucuriei)
Biserica vorbeşte despre Postul Crăciunului ca despre un post al bucuriei, pentru că el anticipează Naşterea Mântuitorului Iisus. În acest interval de ascetism vesel, credincioşii se roagă pentru liniştea sufletească a întregii familii, pentru iertarea greşelilor făcute cu voie şi fără de voie, pentru rudele şi pentru prietenii aflaţi la ceas de cumpănă, dar şi pentru îmblânzirea duşmanilor ştiuţi şi neştiuţi. Totodată, creştinii participă la slujbele din timpul Postului Crăciunului, slujbe binecuvântate cu o puternică încărcătură emoţională, se sfătuiesc cu duhovnicul lor, se împărtăşec şi aceste momente de evlavie creştină îi ajută să-şi vindece rănile sufleteşti şi trupeşti.
Postul sufletesc înseamnă rugăciunile creştinului pentru sănătatea membrilor familiei, pentru înstrăinarea sa de vorbele şi de faptele rele, pentru lepădarea mâniei, clevetirii, minciunii şi a jurământului mincinos.
Cum respectăm postul trupesc
Această rânduială disciplinară a Bisericii impune unele restricţii alimentare timp de 40 de zile, când nu se consumă carne, peşte, lactate, ouă, derivatele acestora şi, nu în ultimul rând, alcool.
Postul Naşterii Domnului este cel mai blând post de peste an, pentru că are dezlegări la peşte, la vin şi la untdelemn în fiecare sâmbătă şi duminică, dar şi la alte sărbători:
Prima zi de dezlegare la peşte în Postul Crăciunului este vineri, 21 noiembrie, când creştinii sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.
Sfinţii părinţi mai acordă dezlegări la peşte în următoarele zile:
- Marţi, 25 noiembrie, Odovania praznicului Maicii Domnului în Biserică;
- Sâmbătă, 29 noiembrie, când în calendarul ortodox sunt orânduiţi Sf. Mucenici Paramon şi Filumen şi Sf. Cuvios Pitirun;
- Duminică, 30 noiembrie, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
- Joi, 4 decembrie, la sărbătoarea Sf. Mare Muceniţe Varvara şi a Sf. Cuvios Ioan Damaschin;
- Vineri, 6 decembrie, când este prăznuit Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei;
- Duminică, 7 decembrie, la praznicul Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş;
- Miercuri, 9 decembrie, când se aminteşte de Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana;
- Sâmbătă, 13 decembrie la sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei ;
- Duminică, 14 decembrie, la prăznuirea Sf. Mucenici: Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie;
- Joi, 18 decembrie, la sărbătoarea Sf. Cuvios Daniil Sihastru
Cum se posteşte în ajunul Crăciunului
Miercuri, 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, este o zi de post mai aspru, în comparaţie cu celelalte zile ale Postului: se ajunează până la ora 15; după această oră, se respectă obiceiul de a consuma anumite preparate tradiţionale: în unele zone ale ţării postitorii mănâncă grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea Sfântului prooroc Daniel; în alte localităţi se ajunează până la răsăritul Luceafărului de seară, care aminteşte de Steaua Magilor, care a vestit Naşterea pruncului Iisus.
În paralel cu faptele bune, cu rugăciunea şi cu smerenia, Postul este o modalitate prin care se dobândesc virtuţile.
Postul Crăciunului este desăvârşit când abţinerea de la mâncărurile de frupt este urmată de efortul de a merge pe drumul virtuţii şi al progresului spiritual.
Durata postului în Bisericile Ortodoxe
Primele dovezi scrise referitoare la respectarea perioadei de înfrânare trupească şi alimentară în timpul Postului Crăciunului au apărut în secolele al IV-lea şi al V-lea, de la Fericitul Augustin şi de la Episcopul Leon cel Mare al Romei, de la care s-au păstrat nouă Cuvântări referitoare la acest post. La început, creştinii nu posteau în acelaşi mod, iar numărul zilelor de post erau diferite în funcţie de zonele geografice. La Sinodul local din Constantinopol, care a avut loc în anul 1166 în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi, s-a hotărât ca durata Postului pentru Naşterea Domnului în Bisericile Ortodoxe să fie de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Recomandările nutriţioniştilor
Nutriţioniştii recomandă persoanelor care suferă de diabet zaharat să urmeze doar postul fără carne. În acest caz, un regim restrictiv, lipsit şi de ouă şi de lactate este dificil de urmat de bolnavii de diabet. În acelaşi timp, deoarece persoanele cu diabet suferă adesea de probleme vasculare, iar o dietă bogată în vitamina C protejează venele şi ţesuturile conjunctive, acţionând ca un antioxidant, arată unele studii.
Nu este bine să postească lăuzele, copiii, bolnavii cu afecţiuni cronice, persoanele subnutrite şi convalescenţii.
„Biserica Ortodoxă apreciază postul ca terapie pentru imunitatea trupească şi spirituală. În acelaşi timp, prin post ducem lupta cu Cel Rău. Biserica noastră recomandă postul persoanelor care trupeşte au puterea să parcurgă această etapă. În lipsa hranei de dulce, puterea credinţei, manifestată prin rugăciune şi fapte de milostenie, creşte imunitatea credincioşilor care postesc. Celor aflaţi în suferinţă trupească li se recomandă să intensifice momentele de viaţă spirituală prin rugăciuni care să suplinească şi rolul postului”, precizează preotul Valentin Fotescu de la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.
Cum să postim
Postul este de mai multe feluri:
Postul negru (ajunarea) este practicat de persoanele sănătoase. În acest caz, nu se mănâncă nimic toată ziua, iar seara se consumă doar legume fierte, fără ulei ( în ajunul Crăciunului). Cei care nu pot urma acest post aspru, este bine să consume în ajunul sărbătorii (până la apariţia luceafărului de seară), grâu fiert îndulcit cu miere în care se adaugă fructe şi seminţe de susan.
Postul aspru: Nu se mănâncă şi nu se bea nimic până la asfinţitul soarelui, iar atunci se consumă hrană uscată.
Postul uşor: Se practică atunci când Biserica acordă dezlegare la unele preparate de dulce: peşte, vin şi untdelemn.
