Motivul pentru care nu e bine să pui leuștean în ciorbă. La ce pericol te expui fără să știi
Leușteanul este una dintre cele mai populare plante aromatice folosite în bucătărie de către gospodine. De obicei, este apreciat pentru gustul său delicios în ciorbe și pentru beneficiile pe care le aduce sănătății. Totuși, există momente când utilizarea leușteanului în ciorbă poate să nu fie cea mai bună opțiune.
Motivul pentru care nu e bine să pui leuștean în ciorbă
Leușteanul este o plantă care conține o substanță numită quercetină, cunoscută pentru puternica sa acțiune antioxidantă, capacitatea de a sprijini sistemul imunitar, efectele antiinflamatoare, capacitatea antiaterogenetică și proprietățile anticancerigene. Frunzele de leuștean conțin, de asemenea, uleiuri volatile aromatice, vitaminele A și C. Cumarina, o altă substanță găsită în leuștean, îi conferă plantei un gust ușor amărui și este recomandată în cazuri de septicemie, osteoporoză, astm și pentru favorizarea reducerii tumorilor și inflamațiilor, precum și pentru suprimarea poftei de mâncare.
Cu toate acestea, consumul excesiv de leuștean poate avea efecte adverse în anumite situații. Studiile arată că utilizarea frecventă și în cantități mari poate cauza iritații, în special în cazul infecțiilor renale. Astfel, dacă faceți des ciorbă, mai ales că unele gospodine, prepară zilnic, este bine să nu puneți mereu leuștean în ciorbă. În plus, femeile însărcinate și cele care alăptează sunt sfătuite să limiteze consumul de leuștean la maxim 3 grame pe zi de frunze proaspete. De asemenea, leușteanul nu este recomandat persoanelor care suferă de hipertensiune arterială, deoarece poate crește nivelul de sodiu din sânge. Prin urmare, trebuie consumat cu moderație mai ales de către persoanele care pot fi afectate de el. În loc de leuștean încercați să puneți pătrunjel!
Iată o rețetă simplă de ciorbă de perișoare în care puteți înlocui leușteanul cu pătrunjelul
Ciorbă de perișoare
Ingrediente: 500 de grame carne tocată (vită slabă, porc sau piept de pui, după preferinţă); 1 ou; 2 cepe; 1 morcov mai măricel; o bucată de ţelină (dacă o luaţi pe cea mare, olandeză, puneţi o felie, iar dacă o luaţi pe cea mai mică, românească, puneţi jumătate de ţelină); 1 ardei gras; o bucată de pastarnac; o mâna de orez; o cutie de roşii tăiate cubuleţe, din aceea de 300g; 500ml borş.
Se începe prin curățarea și tocarea măruntă a cepei, care se adaugă apoi la fiert. Morcovul, țelina și păstârnacul se dau pe răzătoarea mare și se incorporează în ciorbă. În paralel, ardeiul este tocat cubulețe și adăugat în oală. După ce amestecul mai fierbe puțin, orezul spălat anterior este introdus în ciorbă. Se lasă legumele să fiarbă până când orezul este gătit, în timp ce se pregătesc perișoarele. Carnea tocată este amestecată cu un ou și sare, după gust, iar când orezul este gata, perișoarele sunt adăugate treptat în ciorbă. Acestea sunt modelate cu mâna umedă, având dimensiunea unei nuci, și sunt distribuite în oală pe rând, nu toate în același loc. Se observă că, treptat, perișoarele gătite vor pluti la suprafață. Acestea sunt lăsate să fiarbă aproximativ 15 minute, după care sunt adăugate cubulețele de roșii. După ce mai lăsăm să fiarbă ciorbă, adăugăm borşul.
