Prea puțină lumină naturală ar putea crește riscul de demență. Câte minute petrecute afară sunt asociate cu un risc mai mic

Timpul petrecut în lumină naturală ar putea avea un rol important în menținerea sănătății creierului pe măsură ce înaintăm în vârstă. Un studiu realizat pe aproape 88.000 de adulți a identificat o asociere între expunerea redusă la lumina zilei și un risc mai mare de demență, cercetătorii observând că persoanele care petreceau zilnic mai mult timp în lumină puternică aveau un risc mai mic de a dezvolta această afecțiune. Rezultatele evidențiază importanța ritmului circadian și a obiceiurilor zilnice pentru sănătatea cognitivă, fără a demonstra însă că lipsa luminii naturale provoacă direct demența.

Prea puțină lumină naturală ar putea crește riscul de demență. Foto: arhiva

Câtă lumină naturală ar putea fi asociată cu un risc mai mic de demență

Cercetarea, publicată în revista științifică General Psychiatry, a fost realizată de o echipă de la Universitatea de Medicină din Guangzhou și a analizat datele a aproape 88.000 de adulți. Participanții au purtat timp de șapte zile dispozitive cu senzori de lumină, care au măsurat intensitatea luminii la care erau expuși în viața de zi cu zi.

Ulterior, cercetătorii i-au monitorizat timp de 8,1 ani, în medie, pentru a urmări apariția cazurilor de demență. În această perioadă, 741 dintre participanți au dezvoltat boala.

Potrivit rezultatelor, persoanele expuse zilnic la o intensitate luminoasă de peste 1.000 de lucși au prezentat un risc cu 16% mai mic de a dezvolta demență, comparativ cu cele care petreceau mai mult timp în medii slab iluminate.

Un lux este unitatea de măsură a iluminării. Pentru comparație, lumina dintr-o încăpere obișnuită este, de regulă, mult mai slabă decât lumina naturală din exterior, inclusiv în zilele înnorate.

Cercetătorii au identificat o asociere și mai pronunțată în rândul persoanelor care petreceau cel puțin 42 de minute pe zi într-o lumină de minimum 5.000 de lucși. În acest grup, riscul de demență a fost cu 17% mai mic decât în grupul de comparație utilizat în analiză.

Aceste rezultate sugerează că expunerea la lumină naturală ar putea fi un element relevant pentru sănătatea creierului, însă nu stabilesc o durată universală de expunere care să garanteze prevenirea demenței.

Lipsa luminii naturale, un posibil indicator de risc mai important decât alți factori

Unul dintre rezultatele care au atras atenția cercetătorilor a fost legat de timpul petrecut în lumină puternică. Expunerea zilnică sub pragul de 42 de minute la cel puțin 5.000 de lucși a fost asociată cu demența mai puternic decât șase factori de risc cunoscuți, printre care traumatismele craniene, obezitatea și consumul excesiv de alcool.

Această constatare nu înseamnă că lipsa luminii naturale este mai periculoasă decât acești factori în toate situațiile și nici că ar trebui ignorate riscurile deja demonstrate. Rezultatul se referă la relațiile statistice observate în cadrul studiului și trebuie interpretat în contextul caracteristicilor participanților și al metodologiei folosite.

Cercetarea a mai arătat că expunerea la lumină artificială în timpul nopții nu a avut o asociere directă cu demența în analiza respectivă.

Prin urmare, rezultatele pun accentul în special pe expunerea la lumină în timpul zilei și pe posibila legătură dintre aceasta, ritmul biologic și sănătatea cognitivă pe termen lung.

Cum influențează lumina naturală ceasul biologic și funcțiile creierului

Una dintre explicațiile posibile pentru asocierea observată este rolul luminii în reglarea ritmului circadian, mecanismul intern care coordonează alternanța dintre somn și starea de veghe.

Lumina naturală este unul dintre cei mai importanți factori care sincronizează ceasul biologic cu alternanța dintre zi și noapte. Prin intermediul sistemelor senzoriale ale ochiului, informațiile despre lumină ajung la structurile cerebrale implicate în reglarea ritmului circadian, influențând secreția de melatonină, starea de alertă și programul de somn.

Atunci când expunerea la lumină în timpul zilei este redusă, sincronizarea ritmului biologic poate deveni mai dificilă, în special dacă programul de somn este neregulat sau dacă persoana petrece mult timp în spații închise.

Somnul insuficient și tulburările de ritm circadian au fost asociate, la rândul lor, cu probleme de sănătate și cu modificări ale funcțiilor cognitive. Totuși, mecanismele prin care aceste procese ar putea contribui la riscul de demență sunt complexe și nu pot fi stabilite definitiv pe baza unei singure cercetări.

Cine ar putea fi mai vulnerabil la efectele expunerii reduse la lumină

Analiza a evidențiat asocieri mai pronunțate în cazul persoanelor cu un cronotip nocturn, adică al celor care tind să adoarmă și să se trezească mai târziu, precum și în cazul purtătorilor variantei genetice APOE ε4, asociată cu un risc crescut de boală Alzheimer.

Cronotipul descrie preferința biologică a unei persoane pentru anumite intervale ale zilei în ceea ce privește somnul și activitatea. Persoanele cu un cronotip nocturn pot avea un program care le limitează expunerea la lumina dimineții, în funcție de orele de somn și de activitățile cotidiene.

În ceea ce privește varianta APOE ε4, aceasta este un factor genetic asociat cu o probabilitate mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, dar nu înseamnă că fiecare purtător va dezvolta afecțiunea.

Rezultatele studiului sugerează că relația dintre lumină și riscul de demență ar putea diferi în funcție de caracteristicile biologice ale fiecărei persoane. Sunt însă necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine aceste diferențe și pentru a stabili dacă modificarea expunerii la lumină poate influența efectiv riscul individual.

Cum poți include mai multă lumină naturală în rutina zilnică

Petrecerea timpului în aer liber, plimbările în timpul zilei și accesul la lumină naturală în locuință sau la locul de muncă sunt obiceiuri care pot sprijini un ritm circadian sănătos.

Câteva măsuri simple pot contribui la o rutină mai echilibrată:

• Petrece timp în aer liber în timpul zilei. O plimbare dimineața sau la prânz poate crește expunerea la lumină naturală.
• Folosește lumina naturală în interior. Deschiderea perdelelor și desfășurarea unor activități în apropierea ferestrelor pot îmbunătăți iluminarea pe parcursul zilei.
• Păstrează un program de somn regulat. Orele relativ constante de culcare și trezire ajută la sincronizarea ritmului circadian.
• Adoptă un stil de viață echilibrat. Activitatea fizică, alimentația sănătoasă și controlul factorilor de risc cardiovascular sunt importante pentru sănătatea generală și cerebrală.

Aceste recomandări nu înlocuiesc măsurile medicale de prevenție și nu garantează evitarea demenței. De asemenea, expunerea la lumină trebuie adaptată condițiilor meteorologice și nevoilor individuale, fără a neglija protecția pielii împotriva radiațiilor ultraviolete.

Poate lumina naturală să prevină demența?

Deși rezultatele sunt încurajatoare, cercetarea nu demonstrează că expunerea redusă la lumină naturală provoacă demență sau că petrecerea unui anumit număr de minute în lumină puternică poate preveni apariția bolii.

Studiul a identificat o asociere statistică între expunerea la lumină și riscul ulterior de demență. Este posibil ca relația să fie influențată și de alți factori, precum starea generală de sănătate, nivelul de activitate fizică, obiceiurile de somn sau timpul petrecut în aer liber.

Cu toate acestea, cercetarea aduce noi informații despre rolul mediului și al rutinei zilnice în sănătatea creierului. Expunerea la lumină naturală ar putea reprezenta o componentă accesibilă a unui stil de viață sănătos, alături de mișcare, somn suficient, alimentație echilibrată și controlul factorilor de risc cardiovascular.

Pentru a înțelege dacă modificarea expunerii la lumină poate reduce efectiv incidența demenței, sunt necesare studii suplimentare care să confirme relația observată și să clarifice mecanismele implicate.