Câți pași ar trebui să faci, de fapt, pentru o inimă sănătoasă?

Mișcarea nu este benefică doar pentru sănătatea cardiovasculară. Mersul regulat pe jos este asociat cu un somn mai bun, o stare de spirit mai bună, o îmbătrânire mai sănătoasă a creierului și un risc mai mic de demență.

Unul dintre primele studii de referință care a atras atenția asupra nevoii de mișcare a fost realizat în urmă cu peste 70 de ani.

În anii 1950, epidemiologul Jeremy Morris a studiat peste 30.000 de angajați ai sistemului de transport public din Londra. El a observat că șoferii de autobuz, care stăteau toată ziua la volan, aveau un risc mai mare de a dezvolta boală coronariană decât controlorii care mergeau prin autobuz și urcau și coborau scările pentru a verifica biletele. Acest experiment natural a schimbat fundamental modul în care privim activitatea fizică în prevenirea bolilor cardiovasculare.

Mersul pe jos sprijină sănătatea organismului. Foto: Shutterstock. 

De atunci, dovezile care susțin rolul activității fizice în menținerea sănătății cardiovasculare s-au înmulțit considerabil. Activitatea fizică regulată îți reduce riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet și este asociată cu o viață mai lungă și o îmbătrânire mai sănătoasă.

Dovezile sunt atât de solide, încât instituții precum American Heart Association includ activitatea fizică printre cele opt lucruri esențiale pe care le poți face pentru a-ți îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de exerciții de intensitate moderată, alături de cel puțin două zile pe săptămână în care să faci exerciții pentru întărirea musculaturii.

Când mișcarea este „tratament”

Atunci când ai hipertensiune arterială, colesterol ridicat sau un risc cardiovascular crescut, problema este identificată și se stabilește un plan de tratament. Deși inactivitatea fizică este rareori abordată în același fel, există anumite situații în care exercițiul fizic este, într-adevăr, prescris.

Dacă te recuperezi după un infarct sau dacă ai trecut recent prin implantarea unui stent coronarian, o operație de bypass ori o intervenție chirurgicală la nivelul valvelor inimii, ghidurile internaționale recomandă și un program de exerciții supravegheate, numit recuperare cardiacă. Cu toate acestea, chiar și după un eveniment cardiac, puțini pacienți participă la astfel de programe, deși există dovezi solide că recuperarea cardiacă reduce spitalizările și riscul de deces.

Valoarea exercițiilor fizice structurate depășește cu mult domeniul bolilor cardiovasculare. Un studiu publicat în New England Journal of Medicine, a constatat că pacienții cu cancer de colon care au participat timp de trei ani la un program structurat de exerciții fizice au avut cu 30% mai multe șanse de a trăi mai mult și fără cancer, comparativ cu grupul care a primit doar recomandarea de a face mișcare.

Numărul de pași, un bun punct de plecare

Numărul de pași reprezintă un punct de plecare intuitiv, ușor de înțeles și simplu de monitorizat. Poate deveni un instrument important pentru sănătatea publică. În plus, mersul pe jos este o formă accesibilă de activitate fizică, nu necesită echipament special și poate reprezenta o modalitate foarte bună de a începe să faci mai multă mișcare.

Chiar trebuie să faci 10.000 de pași pe zi?

Care este, așadar, un obiectiv potrivit pentru numărul zilnic de pași? Ar trebui să faci 10.000 de pași pe zi? Această cifră provine dintr-o campanie de marketing, nu din cercetări științifice, fiind aleasă pentru că era ușor de reținut. Pragul de 10.000 de pași pe zi nu s-a bazat niciodată pe dovezi științifice solide.

Cercetările spun că beneficiile mersului pe jos apar cu mult înainte de atingerea pragului de 10.000 de pași.

Și mai încurajator este faptul că persoanele care au trecut de la un nivel foarte scăzut de activitate la unul moderat au obținut îmbunătățiri importante ale stării de sănătate. Acest lucru contează mai ales atunci când stabilim obiective realizabile, care să te ajute să reușești, nu să te descurajeze.

Cardiologii și nu numai, pun accentul pe ideea că fiecare pas și fiecare mișcare contează. Chiar și dacă îți parchezi mașina puțin mai departe, mergi în timp ce participi la un apel video sau alegi scările în locul scării rulante, toate aceste mici schimbări se adună.

Pentru a corecta percepția greșită legată de cei 10.000 de pași, ar trebui să renunțăm la acest prag arbitrar ca recomandare universală și să-l înlocuim cu un mesaj bazat pe dovezi: începe de la nivelul la care te afli și fă puțin mai mult.

Dacă în prezent faci 3.000 de pași pe zi, încearcă să ajungi la 4.000. Dacă faci 5.000, propune-ți să ajungi la 6.000.

Mersul pe jos nu îți protejează doar inima

Mișcarea nu este benefică doar pentru sănătatea cardiovasculară. Mersul regulat pe jos este asociat cu un somn mai bun, o stare de spirit mai bună, o îmbătrânire mai sănătoasă a creierului și un risc mai mic de demență.

Dovezile științifice sunt încurajatoare: nu trebuie să devii atlet pentru a-ți îmbunătăți sănătatea. Dacă petreci mai mult timp mergând pe jos astăzi, poți contribui la sănătatea inimii și a creierului tău pentru mulți ani de acum înainte.

Scopul nu este să atingi un număr de pași, ci să continui să te miști.

Sursa: Yahoo.com