11 momente inedite din viaţa lui Ştefănescu

1 Era să renunţe la fotbal. Când era în clasa a opta, a fost la un pas să se lase de fotbal. Părinţii îl sfătuiseră să se dedice învăţăturii, pentru a intra la liceu, aşa că nu a mai mers la antrenamente. A fost readus la Steaua de antrenorul lui, Zavoda, care a mers la el acasă, la Săbăreni, şi l-a luat cu o motocicletă cu ataş!

2 A început ca atacant. În perioada junioratului a fost atacant, fiind chiar convocat la loturile de juniori. Apoi, a fost mijlocaş, iar la Universitatea a fost transformat în libero, postul pe care s-a  consacrat.

3 Regretul carierei. Costică Ştefănescu a avut un mare regret: acela că nu a putut juca meciul 500 în Liga 1. El s-a oprit la „borna» 490, în 1988, atunci când era antrenor - jucător la FCM Braşov.

4 Recordman în Cupa României. Ştefănescu e deţinătorul recordului absolut de Cupe ale României câştigate de un jucător. El avea 7 asemenea trofee în palmares, 3 cu Steaua şi 4 cu Universitatea Craiova!

5 Transferat la Craiova de Păunescu. Deşi a cunoscut consacrarea la Universitatea, Ştefănescu s-a format la Steaua. În Bănie a ajuns la 21 de ani, la schimb cu Sameş. Cel care a insistat pentru sosirea lui de la Steaua a fost poetul Adrian Păunescu, iar cel care a realizat transferul, fostul ministru de externe, Ştefan Andrei.

6  A avut două neveste. Ştefănescu a fost însurat de două ori. Cu prima soţie, Mariana, s-a căsătorit în 1974, cu ea având doi copii: Loredana, născută în 1976, şi Valeriu, născut în 1978. A divorţat în 2000 şi s-a recăsătorit în 2001 cu Maria. Aceasta a lucrat o viaţă în turism şi este cea care se ocupă de hotelurile familiei de la Eforie Nord.

7 Cea mai mare dezamăgire a carierei. Ratarea calificării la turneul final al CM din 1986, din cauza acelei înfrângeri cu 1-0 suferite la Bucureşti, cu Irlanda de Nord, a reprezentat cea mai mare dezamăgire a carierei, cu atât mai mult cu cât el a fost suspendat pentru acel meci. A mai jucat apoi un singur meci la naţională, contra Turciei.

8 Inclus în echipa Euro 1984. Căpitan al naţionalei României la Campionatul European din 1984, prima patricipare a „tricolorilor" la o asemenea competiţie, Ştefănescu a fost inclus la final în echipa ideală a turneului.

9 A avut două oferte de afară. Prestaţiile lui nu au rămas neremarcate de cluburile din străinătate. Chiar dacă pe vremea aceea jucătorii români nu primeau acceptul de a juca afară decât la final de carieră, două cluburi importante, Cannes (Franţa) şi Fiorentina (Italia) au încercat marea cu degetul. În 1982, italienii i-au oferit chiar 200.000 de dolari şi i-au promis că îi vor aranja ei transferul, numai că Ştefănescu i-a refuzat.

10 Antrena, deşi era bolnav. Operat de cancer pulmonar în 2010, Costică Ştefănescu nu a abandonat marea lui dragoste, fotbalul. În 2012, el a antrenat, pentru o scurtă perioadă, echipa Al Shamal, din Qatar. În primăvara lui 2013, la ultima sa apariţie televizată, Ştefănescu declara, la Digisport: „Am venit în ţară pentru că am nişte probleme de sănătate. Dacă mă voi simţi mai bine, în vară voi pleca din nou", spunea el atunci.

11 Ultimul drum: la mănăstirea Frăsinei. În urmă cu zece zile, Costică Ştefănescu, însoţit de doi dintre cei mai bun prieteni ai săi, Silviu Lung şi Aurel Ţicleanu, a fost la mănăstirea Frăsinei, din comuna vâlceană Muereasca, pentru a se ruga de iertarea păcatelor şi a discuta cu un călugăr.